Femeile de peste 80 de ani care fac mamografii regulate trăiesc mai mult, arată un nou studiu

Între 2010 și 2020, populația Statelor Unite cu vârsta de 65 de ani sau mai mult a crescut cu 15,5 milioane de persoane, ajungând să reprezinte 16,8% din total. În acest context, incidența cancerului mamar, o afecțiune puternic corelată cu vârsta, este în creștere, iar problema oportunității screeningului mamografic la vârstnici devine tot mai presantă. În prezent, nu există un consens între organizațiile medicale cu privire la utilitatea mamografiilor după vârsta de 75 de ani.
În timp ce unele ghiduri recomandă continuarea screeningului dacă pacienta este în stare generală bună și are o speranță de viață de peste 10 ani, altele consideră dovezile insuficiente. În plus, comorbiditățile asociate înaintării în vârstă pot reduce beneficiile detecției precoce a cancerului. În paralel, inițiative precum Choosing Wisely au promovat de-escaladarea tratamentului la pacientele în vârstă cu forme hormonale pozitive de cancer mamar.

Despre studiu

Obiectiv

Cercetătorii de la UCLA Health Jonsson Comprehensive Cancer Center au analizat retrospectiv rezultatele clinice ale femeilor de 80 de ani sau mai mult diagnosticate cu cancer mamar, comparând cele care au efectuat mamografie în cei doi ani anteriori diagnosticului cu cele care nu au fost supuse screeningului.

Metodologie

• Studiu retrospectiv desfășurat la UCLA între 2013–2020
• 174 paciente incluse (98 cu screening, 76 fără screening)
• Excluse: antecedente de cancer mamar sau date esențiale lipsă
• Au fost colectate variabile demografice, clinice, tumorale, terapeutice și de supraviețuire
• Analize statistice: teste Chi-pătrat, t-test, Kaplan–Meier și regresie Cox ajustată

Rezultate

Caracteristici ale pacientelor

• Vârsta medie: 83 ani
• Majoritatea pacientelor au fost de rasă albă (70%) și ne-hispanice (89%)
• Grupul nescreenat a avut o vârstă mai avansată la diagnostic (85 vs. 83 ani; p = 0,001)
• Tumori simptomatice semnificativ mai frecvente la nescreenate (88% vs. 34%; p < 0,001)

Caracteristici tumorale

• Majoritatea tumorilor au fost carcinoame ductale invazive (64%)
• Dimensiunea mediană: 2,1 cm
• ER+/HER2−: 78%; HER2+: 12%; triple-negative: 10%
• Nescreenatele au avut tumori mai mari (3,1 vs. 1,7 cm; p < 0,001), de grad mai înalt și în stadii mai avansate
• Carcinomul ductal in situ a fost mai frecvent la pacientele screenate (p = 0,037)

Tratament

• 71% au fost tratate prin chirurgie conservatoare
• 10% nu au avut intervenție chirurgicală
• Tratamente sistemice (chimioterapie, trastuzumab) rare
• Radioterapia mai frecventă la pacientele screenate (43% vs. 20%; p = 0,003)
• Majoritatea pacientelor nu au primit chimioterapie adjuvantă (98%)
• Doar 58% dintre cele cu ER+/HER2− au urmat terapie endocrină

Supraviețuire

• Follow-up median: 55 luni
• 29 recurențe (16,7%) și 36 decese (20,7%)
• Screeningul a fost asociat cu supraviețuire generală și fără boală îmbunătățite semnificativ
• Raport de risc ajustat pentru supraviețuire fără boală: 0,376 (interval de încredere 95%: 0,236–0,598; p < 0,001)
• Raport de risc ajustat pentru supraviețuirea generală: 0,417 (interval de încredere 95%: 0,181–0,959; p = 0,039)

Interpretare

Studiul adaugă dovezi în sprijinul eficienței screeningului mamografic la femeile foarte vârstnice, sugerând că detecția precoce poate duce la tratamente mai puțin invazive și supraviețuire mai bună. Aceste rezultate sunt aliniate cu alte studii anterioare, cum ar fi Women's Health Initiative și studii din Noua Zeelandă și Vermont.

Totuși, persistă îngrijorări legate de supradiagnosticare, cost-eficacitate și stresul biopsiilor false pozitive. Estimările indică o rată de supradiagnostic de 31–54% la femeile peste 70 de ani.

În plus, deciziile de screening trebuie personalizate, ținând cont de preferințele pacientei, comorbidități, statut cognitiv și recomandările medicului curant. Rolul medicului de familie este esențial în ghidarea pacientelor vârstnice.

De-escaladarea tratamentului la vârstnici

Conform ghidurilor Choosing Wisely și NCCN, pacienții vârstnici cu tumori favorabile pot omite biopsia ganglionilor santinelă sau radioterapia postoperatorie. Noi metode precum crioablația (studiul ICE3) și supravegherea activă a carcinomului ductal in situ (studiul COMET) oferă alternative non-invazive promițătoare.

Disparități rasiale și etnice

Studiile arată o utilizare mai redusă a screeningului în rândul pacientelor hispanice sau afro-americane, dar și o prezentare în stadii mai avansate și cu subtipuri tumorale mai agresive (precum triple-negative). Aceste diferențe necesită cercetări suplimentare.

Concluzii

La femeile de 80 de ani sau mai mult diagnosticate cu cancer mamar, screeningul mamografic recent a fost asociat cu detecție în stadii incipiente și supraviețuire îmbunătățită. Studiul nu susține existența unei limite de vârstă ferme pentru oprirea screeningului. Sunt necesare studii prospective pentru a ghida practica clinică și a identifica subpopulațiile de paciente care pot beneficia sau nu de continuarea mamografiilor.