Fierul intravenos în insuficiența cardiacă cu fracție de ejecție redusă: rezultate mixte, dar promițătoare

Un nou studiu prezentat în martie 2025 la Congresul Anual al American College of Cardiology (ACC.25) și publicat simultan în revista JAMA a evaluat siguranța și eficiența administrării de fier intravenos la pacienți cu insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție redusă (HFrEF) și deficit de fier. Studiul FAIR-HF2 a arătat beneficii clinice semnificative în primul an de tratament, chiar dacă obiectivele primare nu au atins semnificație statistică.

Context

Deficitul de fier este frecvent la pacienții cu insuficiență cardiacă și este asociat cu simptomatologie agravată (oboseală, dispnee, slăbiciune), o calitate scăzută a vieții și un risc crescut de spitalizare. Deși există ghiduri care recomandă suplimentarea cu fier intravenos, datele din studii anterioare au fost limitate în ceea ce privește impactul asupra evenimentelor cardiovasculare majore.

Despre studiul FAIR-HF2

Studiul FAIR-HF2 este unul dintre cele mai mari studii multicentrice randomizate care a evaluat suplimentarea cu fier intravenos (fier carboximaltoză) la pacienți cu HFrEF și deficit de fier.

Detalii metodologice:

• 1.105 pacienți incluși din 70 de centre din șase țări europene
• Criterii de includere: pacienți cu HFrEF și deficit de fier (fier seric <100 ng/mL sau 100–299 ng/mL cu saturația transferinei <20%)
• Tratamentul: grupul de intervenție a primit fier carboximaltoză intravenos, iar grupul control a primit soluție salină intravenos
• Dozaj: inițial 1.000–2.000 mg fier, urmate de doze de întreținere de 500 mg la fiecare patru luni
• Durată medie de urmărire: 21 luni

Rezultate

Obiective primare

Studiul a urmărit trei obiective primare:

• Timpul până la primul deces cardiovascular sau spitalizare pentru insuficiență cardiacă
• Rata totală a spitalizărilor pentru insuficiență cardiacă (inclusiv recurențele)
• Timpul până la primul eveniment cardiovascular sau spitalizare în subgrupul cu TSAT <20%

Deși diferențele între grupuri nu au atins semnificație statistică, s-au înregistrat:

• O reducere cu 21% a riscului combinat de deces cardiovascular sau spitalizare pentru insuficiență cardiacă
• Reduceri nominale de 20–21% ale ratelor de spitalizare și evenimente cardiovasculare în primul an de tratament

Important: Beneficiile au fost mai evidente în primul an de tratament, când dozele administrate au fost mai mari (medie de 2.040 mg fier), comparativ cu anii 2 și 3 (925 mg și 750 mg).

Obiective secundare

• Îmbunătățirea semnificativă a calității vieții la pacienții tratați cu fier intravenos, conform chestionarelor de evaluare a stării de bine.
• Nu au fost identificate diferențe semnificative în ceea ce privește siguranța: mortalitate generală, infecții sau efecte adverse.

Meta-analiză complementară

Rezultatele FAIR-HF2 au fost incluse într-o meta-analiză publicată simultan în Nature Medicine, care a evaluat datele din peste 7.000 de pacienți și a confirmat:

• Reducerea spitalizărilor pentru insuficiență cardiacă
• Îmbunătățirea simptomelor și a calității vieții
• Siguranța administrării intravenoase a fierului carboximaltoză

Concluzii și implicații clinice

Deși FAIR-HF2 nu a atins pragul de semnificație statistică pentru obiectivele primare, rezultatele sale, susținute de meta-analiză, susțin utilizarea fierului intravenos în HFrEF.

Beneficii demonstrate:

• Reducere precoce a riscului de spitalizare pentru insuficiență cardiacă
• Ameliorarea simptomatologiei și a stării generale
• Profil bun de siguranță

Dr. Stefan D. Anker a concluzionat: „Putem afirma cu certitudine că terapia cu fier intravenos este sigură și aduce beneficii în primul an de tratament la pacienții cu HFrEF și deficit de fier.”

Direcții viitoare

• Evaluarea beneficiilor în insuficiența cardiacă cu fracție de ejecție păstrată (HFpEF)
• Analize detaliate privind răspunsul diferențiat la tratament între bărbați și femei
• Optimizarea regimului de dozare pe termen lung