Funcția renală redusă asociată cu niveluri mai crescute ale markerilor sangvini de boală Alzheimer

Un studiu realizat la Karolinska Institutet și publicat în Neurology, jurnalul Academiei Americane de Neurologie, la data de 3 decembrie 2025, a analizat relația dintre funcția renală, nivelurile unor markeri sangvini ai bolii Alzheimer și riscul de demență la adulți în vârstă. Cercetarea arată că o funcție renală redusă se asociază cu niveluri crescute ale markerilor biologici din sânge, însă nu crește riscul general de demență.

Context

Rinichii joacă un rol esențial în filtrarea toxinelor și a produselor de degradare din sânge, inclusiv molecule și proteine circulante. În ultimii ani, biomarkerii sangvini au devenit instrumente tot mai importante pentru identificarea riscului de boală Alzheimer, în special proteine precum tau, amiloid beta, neurofilamentul de tip light chain și proteina glială fibrilară acidă.

Studiile anterioare au sugerat că persoane cu afectare renală pot avea niveluri crescute ale unor proteine circulante datorită clearance-ului redus. Totuși, modul în care acest lucru influențează interpretarea biomarkerilor pentru Alzheimer a rămas neclar. Cercetarea prezentată oferă o analiză extinsă a acestui fenomen într-o populație mare de adulți vârstnici.

Despre studiu

Studiul a analizat 2.279 de adulți cu vârsta medie de 72 de ani, fără diagnostic de demență la momentul inițial. Participanții au efectuat:

• examinări clinice generale,

• teste pentru evaluarea funcțiilor cognitive,

• analize de sânge pentru măsurarea funcției renale,

• determinări ale markerilor sangvini asociați bolii Alzheimer:

  • proteina tau,

  • proteinele amiloid beta,

  • neurofilamentul light chain,

  • proteina glială fibrilară acidă.

Participanții au fost monitorizați în medie opt ani, timp în care cercetătorii au urmărit apariția demenței. Grupul a fost împărțit în:

• 1.722 de persoane cu funcție renală normală – dintre care 221 au dezvoltat demență,

• 557 de persoane cu funcție renală afectată – dintre care 141 au dezvoltat demență.

Analizele au inclus ajustări pentru factori importanți: vârstă, sex și status genetic APOE e4, un biomarker cunoscut pentru riscul înalt de boală Alzheimer.

Este important de subliniat că biomarkerii au fost măsurați o singură dată, ceea ce reprezintă o limitare metodologică a studiului, împiedicând analiza modificărilor în timp.

Rezultate

Rezultatele evidențiază câteva aspecte importante:

1. Niveluri crescute ale biomarkerilor Alzheimer în contextul funcției renale reduse

Persoanele cu funcție renală afectată au prezentat niveluri mai crescute ale majorității biomarkerilor asociați bolii Alzheimer. Această asociere s-a menținut chiar și după excluderea persoanelor care au dezvoltat demență pe durata studiului.

2. Funcția renală redusă NU crește riscul general de demență

După ajustarea pentru factorii demografici și genetici, funcția renală scăzută nu a fost asociată cu un risc mai mare de demență comparativ cu funcția renală normală.

3. Interacțiunea dintre funcția renală și neurofilamentul light chain

Cel mai relevant rezultat este că persoanele cu:

• funcție renală afectată și

• niveluri crescute ale neurofilamentului light chain

au avut de aproape două ori riscul de demență față de persoanele cu funcție renală bună și niveluri crescute ale acestui biomarker.

Acest lucru sugerează că funcția renală nu influențează probabilitatea dezvoltării demenței, dar poate accelera momentul apariției la persoanele cu profil biologic deja caracterizat de neurodegenerare.

4. Implicații clinice

Studiul subliniază importanța evaluării concomitente a funcției renale atunci când sunt interpretați biomarkerii sangvini pentru boala Alzheimer. Funcția renală scăzută poate amplifica nivelurile circulante ale unor markeri, ceea ce ar putea influența evaluările clinice privind riscul sau progresia bolii.

Autoarea studiului, dr. Francesca Gasparini, subliniază importanța monitorizării sănătății renale în evaluările neurologice ale adulților vârstnici.

5. Limitări

• biomarkerii au fost măsurați o singură dată;

• populația studiată era foarte educată și provenea din zone urbane ale Suediei – ceea ce limitează generalizabilitatea;

• studiul este observațional, deci nu poate demonstra relații de cauzalitate.