Gastroenterită sau intoxicație alimentară - cum le deosebești?

Gastroenterită sau intoxicație alimentară - cum le deosebești?
Orice persoană a trecut cel puțin o dată în viață printr-un episod de tulburare digestivă mai neplăcut, care să-i provoace o alterare a stării generale, greață, vărsături, dureri abdominale. De cele mai multe ori, simptomele au trecut de la sine fie în cursul aceleași zile, fie în ziua următoare. În plus, mulți au tendința de a pune pe seama alimentației aceste tulburări digestive. Însă, nu întodeauna alimentul în sine sau, mai bine spus, alterarea alimentului respectiv este de vină, ci și o posibilă infecție digestivă.


Chiar și pentru medici este destul de dificil să facă distincția între o intoxicație alimentară sau o gastroenterită, adesea simptomele celor două boli suprapunându-se. Astfel, ambele afecțiuni sunt guvernate de: diaree, vărsături, dureri abdominale și febră, semne și simptome pentru care persoana se prezintă la medic sau pentru care părinții solicită un consult medical. [1]


Diferențe legate de momentul apariției simptomelor

Diferența dintre cele două se bazează pe istoricul recent al persoanei privind consumul de alimente.


Astfel, într-o intoxicație alimentară simptomele debutează la câteva ore de la ingestia produselor contaminate  (2-6 ore). De multe ori și ceilalți indivizi care au consumat același aliment pot avea simptome asemănătoare. Cauzele sunt reprezentate fie de infestarea alimentului cu un virus (în 48% din cazuri este vorba despre Norovirus), cu o bacterie (în 46% din cazuri este vorba de o infecție bacteriană) sau de toxinele produse de o anumită bacterie. Merită a fi menționat că multe dintre intoxicațiile alimentare nu sunt contagioase, însă pot deveni contagioase prin transmitere fecal-orală. [1], [2], [3]


Semnele și simptomele de gastroenterită apar în aproximativ 3 zile de la expunere, iar cauza este de multe ori un virus cantonat în hrana nepreparată sau neținută în condiții corespunzătoare. Există și situații în care cele două entități pot coexista, cazurile fiind reprezentate de o persoană care prepară hrana și este purtătoare a unui virus. [1], [2], [3]

Diferențe legate de simptomele bolii

Debutul unei gastroenterite virale este marcat de: greață însoțită de vărsături și diaree apoasă. Ulterior apar durerile (crampele) abdominale, iar temperatura persoanei nu depășește 38°Celsius (stare subfebrilă). Durata acestora este de 1-3 zile de la debut, însă pentru unele virusuri persistența simptomelor poate fi pentru o perioadă mai îndelungată. [2], [4]


Intoxicația alimentară începe cu dureri abdominale sau crampe care uneori pot fi foarte severe. Acestea sunt însoțite de: greață și vărsături, diaree, iar persoana afectată va face febră și frisoane. [2]

Diferențe legate de cauza bolilor

Cauzele gastroenteritelor

Din punct de vedere medical, gastroenterita se traduce prin inflamația mucoasei stomacului, a intestinului subțire și a intestinului gros. Este o boală foarte comună, poate apărea la orice persoană și este foarte cotagioasă. [3], [4]


În majoritatea cazurilor, cauzele gastroenteritelor sunt virale. Cele mai importante virusuri implicate în această afecțiune sunt reprezentate de: rotavirus, norovirus, adenovirus și astrovirus. În continuare vor fi prezentate câteva particularități ale infecției cu acestea. [3], [4]


Gastroenterita cu rotavirus este cea mai întâlnită formă de manifestare a bolii pentru bebelușii cu vârste cuprinse între 3 luni și 15 luni. Infecția cu rotavirus poate afecta și adulții care intră în contact cu un copil bolnav, dar simptomele sunt, de regulă, mai puțin zgomotoase. [4]


Gastroenterita cu norovirus poate apărea la orice vârstă, perioada din an când este mai frecventă fiind cuprinsă între lunile octombrie și aprilie. Transmiterea se face prin ape sau alimente contaminate de la un individ la altul. Simptomele se instalează la 1-2 zile de la expunere și durează pentru încă 1-3 zile. [4]


Adenovirusul determină infecții de tub digestiv la copiii mai mici de 2 ani. Simptomele sunt similare gastroenteritelor provocate de celelalte virusuri, doar că apar la 8-10 zile de la expunere. Durata de evoluție este de 5-12 zile. [4]


Gastroenetrita provocată de astrovirusuri se manifestă prin vărsături și diaree apoasă. Apar la 3-4 zile de la expunere și durata simptomelor este de 2-7 zile. De obicei, simptomele sunt mai blânde decât în infecțiile cu Norovirus, iar acestea se produc mai frecvent iarna. [4]

Cauzele intoxicațiilor alimentare

Intoxicația alimentară apare în urma consumului de alimente infestate. După cum a fost precizat și la începutul articolului, persoanele se fac bine în câteva zile chiar și fără tratament. Majoritatea intoxicațiilor sunt produse de bacterii, de toxinele eliberate de acestea și în anumite cazuri de virusurile ce pot determina gastroenterite (Norovirus). [5]


Infestarea alimentului se poate datora bacteriilor, virusurilor sau paraziților. Dintre bacterii cele mai frecvent implicate sunt: Campylobacter, Salmonella, Listeria, E. coli, Shigella. [5]


  • Campylobacter poate fi luat din: carne inadecvat preparată, lapte nepasteurizat sau apă nepotabilă. Salmonella se găsește la rândul ei în carnea nepreparată termic corespunzător, ouă crude, lapte și lactate. [5]
  • Listeria populează semipreparatele, pateul sau brânzeturile (Brie, Camembert) a căror perioadă de valabilitate a fost depășită. Este de menționat că la femeia însărcinată, infecția cu Listeria poate determina avorturi spontane. [5]
  • E. coli este o bacterie care populează în mod normal intestinele omului sau ale altor animale. Unele tulpini sunt inofensive, altele pot genera probleme de sănătate importante. Sursele de infecție sunt reprezenate de: carnea de vită nepreparată suficient și laptele nepasteurizat. [5]
  • Shigella este o bacterie care se găsește în ape, iar contaminarea alimentelor se produce odată cu contactul acestora cu apele infestate. [5]


Dintre paraziții cei mai frecvent implicați în intoxacțiile alimentare se pot aminti: Giardia intestinalis, Cryptosporidium și amoebele  (Entamoeba hystolitica). În general, simptomele apar în general la 10 zile de la consumul hranei infestate, dar perioada de incubație se poate extinde până la câteva săptămâni. Boala netratată poate conduce la persistența simptomelor de la câteva zile până la câteva luni. [5]


Diferențe legate de modalitatea de transmitere a bolilor

Transmiterea virusurilor ce provoacă gastroenterită se realizează prin contact interuman, iar contagiozitatea este foarte crescută. Atingerea suprafețelor, a obiectelor contaminate sau contactul cu materiile fecale sau cu lichidul de vărsătură reprezintă o cale frecventă de transmitere a virusurilor. Totodată, împărțirea hranei, a băuturilor sau a ustensilelor de mâncat cu o persoană infectată sau purtătoare poate cauza infectarea. Nu în ultimul rând, consumul de alimente contaminate sau înghițirea particulelor ce conțin virusuri reprezintă o altă sursă de infecție. [3], [4]


Cel mai ușor de transmis este Norovirusul, din pricina capacității sale de a supraviețui perioade lungi de timp pe suprafețe contaminate și necurățate adecvat. Se poate transmite și de persoane asimptomatice, virusul fiind prezent în materiile fecale până la 2 săptămâni de la recuperarea bolnavului. [3], [4]


Intoxicația alimentară nu este de cele mai multe ori contagioasă, însă riscul de apariție a simptomelor la cei care au consumat alimentul alterat este foarte mare. Mâncarea poate fi infestată în orice stadiul al preparării sau producției ei. Preparatele se pot contamina dacă: nu sunt suficient de bine gătite, nu sunt depozitate corespunzător, sunt atinse de o persoană bolnavă sau dacă au intrat în contact cu un individ care a suferit de diaree sau a avut episoade de vărsătură. [5]


Stabilirea diagnosticului

Deși există aceste particularități care pot face distincția între o gastroenterită și o toxiinfecție alimentară, din cauza faptului că simptomele celor două afecțiuni pot coexista și din cauza faptului că pot determina consecințe nefavorabile, sunt necesare investigații suplimentare pentru a se stabili conduita terapeutică adecvată. Astfel, diagnosticul se stabilește atât pe baza anchetei epidemiologice (discuția cu pacientul sau cu aparținătorii lui pentru a se stabili momentul apariției simptomelor și cauzele care au putut conduce la apariția acestora), cât și pe baza examinării scaunului prin teste specifice: coprocitogramă, examen coproparazitologic și identificarea bacteriei sau a virusului. [4]


Complicațiile gastroenteritelor și ale toxiinfecției alimentare

Indiferent dacă este vorba despre o gastroenterită sau despre o toxiinfecție alimentară, deshidratarea este cea mai de temut complicație. Deshidratarea denotă incapacitatea organismului de a menține echilibrul apei și al electroliților. Persoana se poate deshidrata prin diaree sau prin vărsături. Un risc major privind deshidratarea este la: bebeluși, copii mici, femeia gravidă, vârstnici sau la cei un sistem imunitar deficitar [1], [4]


În cazul adulților, deshidratarea se manifestă prin: sete extremă, tulburări la urinat, urină închisă la culoare, piele uscată, letargie, amețeală și, uneori, leșin. La copilul mic și la bebeluși, pierderea de apă și electroliți se manifestă prin: limbă sau gură uscată, absența lacrimilor (copilul va plânge fără lacrimi), scutecul uscat mai mult de 3 ore, febra înaltă, modificări de comportament (agitație sau letargie), deprimarea fontanelei, obraji palizi, ochi încercănați. [4]


Obligativitatea consultului medical apare atunci când:

  • există intoleranță digestivă marcată (episoade frecvente de vărsătură și diaree);
  • apare sângele în lichidul de vărsătură sau diaree;
  • persistența diareei pentru mai mult de 3 zile;
  • crampe abdominale extreme;
  • febră mai mare de 38,6 grade Celsius sau frisoane;
  • se instalează semnele deshidratării severe (somnolență, amorțeli, furnicături, delir, halucinații). [2]


Tratamentul optim

Principala măsură terapeutică este rehidratarea. În cazurile ușoare, consumul de apă sau sărurile de rehidratare sunt suficiente pentru a compensa pierderile. [1], [4]


Deshidratările severe netratate rapid și corespunzător pot genera: stare de șoc a organismului, comă și insuficiențe de organ. În cazul deshidratării severe, mai ales la categoriile de vârstă extremă (bătrâni sau copii), rehidratarea se va realiza prin administrarea intravenoasă de lichide. [1], [4]


Totodată este importantă menținerea unei diete adecvate până la reluarea unui tranzit digestiv normal. Reintroducerea hranei solide este de preferat să se producă gradual, începându-se cu alimentele ce pot fi digerate ușor, precum: bananele, orezul, sucul de mere, pâinea prăjită și sărățelele, carnea de pui. Este de preferat să se evite alimetele grase, brânzeturile și a cofeinei, mai ales dacă există o sensibilitate individuală pentru acestea, până la recuperarea completă. [1], [3], [5]


În intoxicația alimentară este preferabil să nu se consume alimente sau lichide pentru câteva ore de la debutul alterării stării generale. [1], [3], [5]


Trebuie să se țină cont că în absența factorilor de risc eliminarea germenului sau a toxinelor produse de acesta se va face spontan, putându-se administra și medicamente simptomatice precum antidiareicele și antivomitivele. Se va apela la antivoimitive cu precădere pentru cazurile în care episoadele de vărsătură sunt severe și frecvente. Tratamentele simptomatice nu sunt recomandate minorilor fără indicația medicului. [1], [4]


Pentru cazurile în care din scaun se izolează o bacterie sau un parazit, pe lângă tratamentul precizat anterior, se recomandă administrarea unui antibiotic sau a unui antiparazitar. [3]


Prevenția intoxicațiilor alimentare și a gastroenteritei

Prevenția apariției cazurilor de intoxicație alimentară sau gastroenterită se realizează prin:

  • aruncarea mâncării incriminate ca fiind factor cauzator al bolii;
  • adopatarea unei igiene riguroase privind prepararea hranei (spălarea corespunzătoare a mâinilor, a suprafețelor și a ustensilelor de gătit) și depozitarea corespunzătoare a acesteia;
  • preparea corespunzătoare a cărnii, a peștelui și a fructelor de mare;
  • dezinfectarea suprafețelor;
  • evitarea contactului dintre un purtător, o persoană bolnavă și ceilalți;
  • depozitarea adecvată a alimentelor;
  • vaccinarea împotriva rotavirusului. [1], [5]


Spalarea mâinilor trebuie să se facă: după mersul la toaletă sau după schimbarea scutecelor, înainte de prepararea hranei, după pregătirea alimentelor crude, după atingerea coșurilor de gunoi sau a animalelor de companie. De asemenea, trebuie evitată atingerea alimentelor dacă persoana este cunoscută cu tulburări digestive (diaree, vărsătură). [5]


Data actualizare: 13-02-2018 | creare: 13-02-2018 | Vizite: 1607

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Intoxicația alimentară
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum
    Aplicația Activ (by ROmedic)
    Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

    Accesează gratuit Aplicația
    Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
    Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.