Ghidul privind screening-ul nou-născuților pentru fibroza chistică necesită schimbări în practică

©

Autor:

Ghidul privind screening-ul nou-născuților pentru fibroza chistică necesită schimbări în practică
Un grup de experți ai Cystic Fibrosis Foundation (CFF) din Statele Unite a realizat o sinteză sistematică și a elaborat un nou ghid de consens privind screeningul neonatal pentru fibroza chistică. Scopul principal este de a îmbunătăți echitatea, sensibilitatea și accesul la diagnostic pentru toți nou-născuții, indiferent de antrenul genetic sau contextul etnic.
Fibroza chistică este una dintre cele mai frecvente boli genetice letale în rândul populației de origine europeană, însă este prezentă și în alte grupuri etnice, deseori subdiagnosticată. Screeningul neonatal pentru fibroză chistică se face din anii ’70 prin măsurarea tripsinogenului imunoreactiv (IRT) pe eșantioane de sânge uscat; ulterior, s-a introdus și testarea genetică a genei CFTR (Cystic Fibrosis Transmembrane Conductance Regulator), în mod special pentru varianta F508del. De-a lungul anilor, tehnologia genetică a progresat, de la panouri cu un număr restrâns de variante (ACMG-23) la teste extinse și chiar secvențiere de generație nouă (NGS). Aceste evoluții au determinat implementarea de protocoale precum IRT-IRT, IRT-DNA sau IRT-DNA-SEQ în diverse state americane și la nivel internațional.

Unul dintre aspectele majore identificate este inechitatea în diagnostic: panourile restrânse de variante CFTR favorizează identificarea bebelușilor de origine europeană, în timp ce nou-născuții din rândul altor grupuri etnice pot fi omise. Consecințele includ diagnostic întârziat, evoluție clinică mai severă și utilizarea mai redusă a terapiilor de care pot beneficia.

Despre studiu

Studiul prezintă un efort colectiv al unui comitet multidisciplinar format din medici și cercetători specializați în fibroza chistică, părinți ai copiilor cu fibroză chistică, reprezentanți ai programelor de screening neonatal și consilieri genetici și alți profesioniști din SUA

Ei au efectuat șase analize sistematice (înregistrate pe PROSPERO), punând accent pe sensibilitatea testelor folosite în screening, echitatea rasială și etnică în detectarea timpurie a bolii, precum și practicile de follow-up și comunicare cu familia și medicul de familie.

În urma revizuirii literaturii, s-au stabilit șapte recomandări majore, menite să ofere un standard minim de acuratețe și echitate pentru programele de screening. Metodologia a vizat mai multe protocoale de testare, diferite strategii de interpretare a variantelor CFTR, importanța comunicărilor rapide și a repetării testelor la intervale scurte.

Metode și participanți

Au fost analizate studii din diverse state americane, fiecare cu propriile protocoale de screening (unele state folosesc doar F508del, altele un panou extins, iar altele au introdus NGS). De asemenea, comitetul a evaluat date demografice și rezultate clinice legate de momentul diagnosticării, impactul fals-negativelor și efectele asupra copiilor din grupuri minoritare. Votul final pentru fiecare recomandare a necesitat un grad de consens de 80%; interesant, toate propunerile au atins 100% acord.

Rezultate

În cadrul ghidului sunt prezentate șapte recomandări-cheie, toate având scopul de a crește sensibilitatea, echitatea și rapiditatea diagnosticului:

Cutoff variabil al IRT (cutoff flotant)  

În locul unei valori fixe pentru IRT, se sugerează adoptarea unui percentil ajustabil (de ex. percentila 96 sau 97). Un cutoff fix poate duce la rată mai mare de cazuri omise, în special când există variații de temperatură sau diferențe inter-lot ale kiturilor de testare.

Strategia „IRT foarte sus”

Pentru programele care nu includ toate variantele CFTR cauzatoare de fibroză chistică, este recomandată introducerea unui prag foarte înalt al IRT ca “măsură de siguranță”. Aceasta poate ajuta la detectarea unor nou-născuți cu variante genetice rare, în special în grupurile etnice mai puțin reprezentate în panourile de screening.

Evitarea limitării la F508del sau panoul ACMG-23

Panoul minim recomandat de ACMG (23 variante) sau testarea exclusivă pentru F508del nu acoperă suficient diversitatea genetică a CFTR. A fost observat un număr semnificativ de fals-negative la copiii care nu sunt de origine europeană.

Ecranarea tuturor variantelor CFTR „cauzator de fibroză chistică” din baza de date CFTR2

Baza CFTR2 conține peste 1000 de variante clasificate drept „cauzatoare de fibroză chistică”. Includerea acestora în panourile de screening poate crește sensibilitatea la peste 95% și, mai ales, asigură o detectare echitabilă în rândul minorităților.

Testarea CFTR de cel puțin două ori pe săptămână

Creșterea frecvenței testării IRT și CFTR reduce considerabil vârsta la diagnostic și scurtează așteptarea pentru confirmarea bolii. Se recomandă analize rulate cel puțin de două ori pe săptămână pentru a accelera procesarea rezultatelor.

Introducerea secvențierii CFTR ca a treia etapă

După analiza inițială (IRT) și panoul clasic de variante (DNA), secvențierea extinsă a genei CFTR crește specificitatea și valoarea predictivă pozitivă, reducând numărul de copii trimiși la testul de clor în transpirație doar pentru o singură mutație. Strategia se numește IRT-DNA-SEQ și poate detecta mai eficient copiii din populații diverse (de exemplu, Asia, Africa, America Latină), unde varianta F508del nu e majoritară.

Comunicare rapidă și sincronizată către medicul de familie și specialistul în fibroză chistică

Rezultatele screeningului ar trebui transmise simultan medicului de familie (sau pediatrului primar) și specialistului în fibroză chistică, pentru a evita întârzieri și pentru a furniza familiei informații corecte și rapide. Studiile arată că o comunicare deficitară întârzie vizita la specialist și poate crește anxietatea părinților.

Observații despre implementare

Implementarea acestor recomandări implică:
  • Monitorizarea permanentă a ratelor de fals-negative și a timpilor de diagnostic,
  • Educația medicilor privind diferența dintre un test de screening și unul de diagnostic,
  • Integrarea secvențierii de generație nouă (NGS) acolo unde resursele o permit,
  • Analiza costurilor și a infrastructurii laboratorului (unele centre pot avea nevoie de parteneriate pentru a face față volumului suplimentar de testare),
  • Gestionarea posibilităților de consiliere genetică, pentru că mulți părinți primesc informații privind statutul de purtător sau mutații cu risc incert.

Direcții viitoare

Experții subliniază necesitatea de studii suplimentare privind:
  • Metode de comunicare mai rapide și adaptate cultural
  • Soluții pentru identificarea variantelor rare (structurale sau intronice) la populațiile puțin reprezentate
  • Strategii de intervenție în cazuri speciale, precum copiii din secțiile de terapie intensivă neonatală
  • Impactul factorilor externi (ex. dezastre naturale) asupra timpului de testare și a logisticii de transport

Concluzii

Screeningul neonatal pentru fibroza chistică și-a demonstrat eficacitatea în diagnosticul precoce și îmbunătățirea prognosticului, însă există încă discrepanțe majore în detectarea copiilor aparținând unor grupuri etnice diverse. Prin noul ghid de consens, Cystic Fibrosis Foundation își propune să:
  • Crească sensibilitatea la peste 95% în toate segmentele populației,
  • Uniformizeze practicile de testare și interpretare a variantelor genetice,
  • Asigure timpi de răspuns mai rapizi și comunicare eficientă cu familiile afectate.

Adoptarea treptată a recomandărilor, actualizarea constantă a panourilor de testare cu toate variantele „cauzator de fibroză chistică” și monitorizarea atentă a rezultatelor vor contribui la îmbunătățirea echității în diagnostic, oferind șanse mai bune de tratament și o perspectivă de viață mai optimistă pentru fiecare copil cu fibroză chistică.

Data actualizare: 07-04-2025 | creare: 07-04-2025 | Vizite: 102
Bibliografie
Meghan E. McGarry et al. first_page settings Order Article Reprints Open AccessGuidelines Cystic Fibrosis Newborn Screening: A Systematic Review-Driven Consensus Guideline from the United States Cystic Fibrosis Foundation. International Journal of Neonatal Screening, 2025 DOI: 10.3390/ijns11020024
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!


Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Fibroza chistica: tratament cauzal potrivit încă din copilărie
  • Mierea de Manuka ar putea ajuta la eliminarea infecțiilor pulmonare mortale
  • O triplă terapie aduce îmbunătățiri majore în fibroza chistică
  •