Grăsimea viscerală excesivă, asociată cu o îmbătrânire mai rapidă a inimii (diferențe între sexe)
Autor: Airinei Camelia

Obezitatea este o afecÈ›iune complexă, caracterizată prin acumularea excesivă a È›esutului adipos cu efecte dăunătoare asupra sănătății. DeÈ™i indicele de masă corporală (IMC) este adesea utilizat ca măsură standard, riscul cardiovascular variază considerabil în funcÈ›ie de distribuÈ›ia grăsimii, iar efectele asupra îmbătrânirii biologice nu sunt pe deplin înÈ›elese. Un studiu din UK Biobank a explorat, cu ajutorul învățării automate È™i a imagisticii avansate, legătura dintre fenotipurile de grăsime corporală È™i îmbătrânirea cardiovasculară, punând accent pe diferenÈ›ele între sexe.
DistribuÈ›ia grăsimii viscerale, în comparaÈ›ie cu cea subcutanată sau gluteofemurală, este asociată cu inflamaÈ›ie sistemică, disfuncÈ›ie metabolică È™i risc cardiovascular crescut. De asemenea, sexul influenÈ›ează atât localizarea grăsimii, cât È™i mecanismele biologice ale îmbătrânirii. Se È™tie că femeile, în special înainte de menopauză, prezintă un profil mai favorabil al grăsimii, ceea ce ar putea contribui la un proces mai lent de îmbătrânire cardiovasculară.
Despre studiu
Populație și design
Studiul a inclus 21.241 de participanÈ›i cu vârste între 40 È™i 69 de ani din UK Biobank, analizând date de imagistică cardiacÇŽ È™i corporală, biomarkeri circulanÈ›i È™i profiluri genetice. S-a folosit un model de învățare automată pre-antrenat pentru a estima „vârsta cardiovasculară” pe baza a 126 de trăsături imagistice ale inimii È™i vaselor.
Evaluarea îmbătrânirii cardiovasculare
DiferenÈ›a dintre vârsta cardiovasculară estimată È™i vârsta cronologică a fost definită ca „age-delta”, un indicator al îmbătrânirii accelerate. Au fost analizate trăsături precum distensibilitatea aortică, funcÈ›ia diastolică, masa miocardică È™i fibrozarea difuză folosind imagistică prin rezonanță magnetică (IRM) È™i cartografiere T1.
Fenotipuri de grăsime și biomarkeri
Distribuția grăsimii a fost determinată prin IRM whole-body și DXA, fiind cuantificați parametri precum:
- Grăsime viscerală și subcutanată abdominală
- Infiltrare adipoasă musculară
- Grăsime hepatică (prin fracÈ›ia de grăsime în densitate protonică)
- Masa grăsimii androide și ginoide
Au fost evaluați și biomarkeri circulanți, inclusiv lipide, hormoni sexuali și metabolom determinat prin RMN seric.
Rezultate
DiferenÈ›e între sexe în distribuÈ›ia grăsimii
- Femeile au avut mai multă grăsime subcutanată abdominală, grăsime ginoidă și infiltrare musculară adipoasă.
- Bărbații au prezentat volume mai mari de grăsime viscerală și androide, precum și o masă totală mai mare de grăsime corporală.
Distribuția grăsimii și age-delta
- Grăsimea viscerală, grăsimea hepatică, infiltrarea musculară adipoasă È™i grăsimea abdominală totală au fost asociate cu îmbătrânire cardiovasculară accelerată la ambele sexe (P ≤ ,0005).
- La femei, grăsimea ginoidă s-a asociat cu o încetinire a îmbătrânirii înainte de menopauză.
- IMC a fost un predictor slab al age-delta, subestimând riscul la bărbaÈ›i È™i supraestimându-l la femei.
Rolul activității fizice
ParticipanÈ›ii „fit-obese” au avut un age-delta mai mic decât cei „unfit-obese” (0,58 vs. 0,99; P = ,007), sugerând că activitatea fizică poate atenua parÈ›ial efectele îmbătrânirii accelerate, fără a elimina riscurile asociate cu distribuÈ›ia nefavorabilă a grăsimii.
Biomarkeri și age-delta
- Apolipoproteina B, colesterolul total și LDL-colesterolul s-au asociat cu age-delta crescut.
- HDL-colesterolul și acizii grași omega-3 au fost asociați cu age-delta redus.
- Estradiolul a avut un efect protector la femeile premenopauzale, iar testosteronul liber s-a asociat cu un age-delta mai scăzut la ambele sexe.
Analize genetice
Mendelian randomization a sugerat o asociere cauzală protectoare a grăsimii gluteofemurale față de îmbătrânirea cardiovasculară, în timp ce grăsimea viscerală nu a avut o asociere semnificativă dar a prezentat o direcÈ›ie opusă de efect.
Evenimente cardiovasculare
Age-delta s-a asociat cu riscul crescut de fibrilație atrială (raport de risc = 1,16) și diabet zaharat de tip 2 (raport de risc = 1,29), dar nu cu evenimente cardiovasculare majore sau mortalitate.
Concluzii
DistribuÈ›ia sex-specifică a grăsimii corporale influenÈ›ează îmbătrânirea cardiovasculară, independent de IMC. Grăsimea viscerală rămâne un factor cheie pentru accelerarea îmbătrânirii inimii È™i vaselor, în timp ce grăsimea gluteofemurală È™i activitatea fizică pot avea efecte protectoare. Rezultatele susÈ›in rolul potenÈ›ial al terapiilor care vizează funcÈ›ia È›esutului adipos - precum agonistii receptorilor GLP-1, inhibitorii SGLT2 sau intervenÈ›iile asupra căilor inflamatorii È™i metabolice - în prevenirea îmbătrânirii premature. Studiile viitoare ar trebui să valideze aceste rezultate în populaÈ›ii diverse È™i să evalueze impactul longitudinal al intervenÈ›iilor asupra distribuÈ›iei adipoase.
Image by jcomp on Freepik
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Consumul crescut de proteine vegetale în raport cu cele animale poate îmbunătăți sănătatea inimii, sugerează un nou studiu
- Renunțarea la beta-blocante după un infarct miocardic nu prezintă avantaje
- Studiu compară două statine folosite pe larg în tratamentul persoanelor cu boli coronariene
- O nouă proteină oferă speranță pentru regenerarea inimii
intră pe forum