Greutatea și bolile din copilăria timpurie sunt legate de riscurile viitoare pentru sănătate la bărbați

©

Autor:

Greutatea și bolile din copilăria timpurie sunt legate de riscurile viitoare pentru sănătate la bărbați

Celulele Leydig testiculare produc majoritatea testosteronului necesar funcțiilor masculine. Aceste celule derivă în pubertate din celule stem mezenchimale, devenind complet mature spre finalul adolescenței. Capacitatea lor funcțională se stabilește relativ devreme și rămâne constantă pe parcursul vieții, fiind reflectată de nivelul circulant al hormonului Peptidă asemănătoare insulinei 3 (INSL3). Variabilitatea mare a acestui marker între indivizi în tinerețe poate anticipa riscul de boli legate de hipogonadism la vârste înaintate.
Studiul Școlii de Bioștiințe a Universității din Nottingham a folosit datele ALSPAC, o amplă cohortă britanică, pentru a explora influența factorilor materni, neonatali, ai copilăriei și adolescenței asupra nivelurilor de INSL3 la 17 și 24 de ani.

Metode

Cercetarea a inclus aproape 1.800 de tineri din cohorta ALSPAC, la care s-au măsurat INSL3 și parametri antropometrici, endocrini și de stil de viață. Au fost analizate corelații între INSL3 și factori precum:

  • Greutatea la naștere, vârsta gestațională și fumatul matern.
  • Indicele de masă corporală (IMC) între 8 și 17 ani.
  • Infecții comune în copilărie (varicelă, oreion, tuse convulsivă, meningită).
  • Parametri hormonali (tiroxina liberă, cortizolul) și markeri inflamatori.


Analizele statistice au inclus corelații bivariate și regresii multiple, cu ajustări pentru comparații multiple.

Rezultate

Parametri materni și neonatali

Greutatea la naștere și vârsta gestațională au avut o asociere slab negativă cu INSL3 la 17 ani, dar nu și la 24 de ani. Alte variabile, precum fumatul matern, indicele 2D:4D sau alimentația infantilă, nu au demonstrat relații semnificative cu INSL3.

Influența greutății corporale în copilărie și adolescență

Analiza IMC a arătat un rezultat consistent:

  • IMC ridicat între 9 și 13 ani a fost asociat cu scăderi semnificative ale INSL3 la 24 ani.
  • Cei supraponderali la 13 ani aveau cu circa 20% mai puțin INSL3 la vârsta adultă tânără.
  • În schimb, înălțimea la 13 ani a avut o corelație pozitivă modestă cu INSL3 la 17 ani, sugerând o influență a creșterii accelerate asupra dezvoltării celulelor Leydig.


Aceste date indică faptul că greutatea corporală crescută în perioada peripuberală ar putea afecta dezvoltarea optimă a capacității secretorii Leydig.

Parametri endocrini și inflamatori

Dintre biomarkerii analizați:

  • Tirxina totală (T4) la 15 ani a fost asociată pozitiv cu INSL3 la 17 ani.
  • Cortizolul la 8,5 și 15 ani a avut corelații modeste cu INSL3 la 17 ani, sugerând un posibil rol al axei hipotalamo-pituitar-adrenale.
  • Markerii inflamatori (CRP, IL-6, TNFα) nu au avut asocieri relevante.

Impactul infecțiilor din copilărie

Analizele au relevat relații semnificative între unele infecții și scăderea INSL3:

  • Varicela înainte de 30 luni: reducere de 10–14% a INSL3 atât la 17, cât și la 24 ani.
  • Oreionul: asociat cu scădere la 17 ani, dar nu la 24 ani.
  • Tusea convulsivă: reducere semnificativă a INSL3 la 24 ani.
  • Meningita: date limitate, dar tendințe similare.


Aceste constatări sugerează că infecțiile virale și bacteriene severe în copilărie pot influența negativ maturarea celulelor Leydig.

Interpretare

Cercetarea confirmă că nivelul INSL3 în tinerețe este un indicator stabil al capacității Leydig, iar variabilitatea dintre indivizi se formează încă din copilărie. Factorii cei mai relevanți identificați sunt:

  • Supraponderea în adolescența timpurie, corelată cu scăderea potențialului de secreție a androgenilor.
  • Infecțiile severe precoce, cu posibil impact inflamator direct asupra celulelor stem Leydig.


Factorii materni și neonatali au avut o influență minoră, probabil pentru că în acea perioadă celulele Leydig sunt prezente doar ca stem cells nediferențiate.

Aceste rezultate susțin importanța:

  • Prevenirii infecțiilor copilăriei prin vaccinare.
  • Controlului greutății corporale în perioada critică 9–13 ani.
  • Monitorizării dezvoltării endocrine în adolescență.

Concluzie

Acest studiu reprezintă o contribuție valoroasă în înțelegerea dezvoltării precoce a funcției testiculare masculine. INSL3, ca marker stabil al capacității celulelor Leydig, poate ajuta la identificarea timpurie a riscurilor pentru hipogonadism și alte afecțiuni legate de testosteron. Confirmarea acestor constatări în studii viitoare ar putea fundamenta strategii preventive și intervenții timpurii.


Data actualizare: 04-07-2025 | creare: 04-07-2025 | Vizite: 208
Bibliografie
Ivell, R., et al. (2025). Maternal, childhood and adolescent influences on Leydig cell functional capacity and circulating INSL3 concentration in young adults: Importance of childhood infections and body mass index. Andrology. https://doi.org/10.1111/andr.70091

Image by pressfoto on Freepik
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!