Guta: boala regilor care afectează tot mai mulți tineri — cauze, crize și tratament

Guta — denumită istoric „boala regilor" din cauza asocierii cu banchetele și vinul abundent — afectează în prezent tot mai mulți oameni tineri, inclusiv femei după menopauză. Este cea mai frecventă artrită inflamatorie la adulți și una dintre puținele afecțiuni reumatologice care poate fi controlată complet prin tratament corect și modificări ale stilului de viață.

Ce este guta și de ce apare

Guta este o artrită inflamatorie cauzată de depunerea cristalelor de urat monosodic în articulații, burse și țesuturi moi. Cristalele se formează atunci când nivelul acidului uric din sânge (uricemia) depășește pragul de saturație (aproximativ 6,8 mg/dL) timp îndelungat, ducând la precipitarea uraților [1].

Acidul uric este produsul final al metabolismului purinelor — substanțe prezente natural în celulele corpului și în anumite alimente. Aproximativ două treimi din acidul uric provine din metabolismul celular endogen, iar o treime din alimentație. Excreția se face în proporție de 70% renal și 30% intestinal. Hiperuricemia apare fie prin supraproducție, fie prin eliminare renală insuficientă (mai frecventă) [2].

Cine face gută: factorii de risc

Sexul masculin — bărbații au uricemie bazală mai ridicată; guta este de 3–4 ori mai frecventă la bărbați; la femei apare de obicei după menopauză (estrogenul are efect uricozuric)
Dieta bogată în purine — carne roșie, organe (ficat, rinichi, creier), fructe de mare, sardine, hering, icre
Fructoza și băuturile carbogazoase — fructoza crește sinteza de urat; consumul de băuturi cu sirop de porumb bogat în fructoză crește riscul de gută cu 85% față de abstinenți [3]
Alcoolul — berea (bogată în guanozină) are cel mai mare efect; vinul în cantități moderate pare mai puțin nociv; alcoolul reduce excreția renală de urat
Obezitatea — țesutul adipos crește producția de urat și reduce excreția renală
Hipertensiunea arterială și diureticele tiazidice — diureticele reduc excreția renală de urat; hipertensiunea este asociată independent cu hiperuricemia
Insuficiența renală cronică — rinichii afectați excretă mai puțin urat
Ciclosporinaă și tacrolimus — imunosupresoare folosite la transplantați
Genetica — polimorfisme ale transportorilor renali de urat (URAT1, GLUT9) explică mare parte din variabilitatea individuală a uricemiei

Criza de gută acută: cum se manifestă

Criza de gută acută este una dintre cele mai dureroase experiențe medicale descrise de pacienți — comparabilă cu fractura osoasă. Apare de obicei noaptea sau dimineața devreme, cu debut rapid (ore) al:

Durere articulară intensă, arsătoare, cu caracter pulsatil
Tumefacție marcată a articulației afectate
Roșeață și căldură locală intensă
Hipersensibilitate extremă — chiar și atingerea cu o pânză poate fi insuportabilă

Localizarea clasică (50–70% din cazuri) este articulația metatarsofalangiană a halucelui (degetul mare de la picior) — denumită podagră. Alte articulații frecvent afectate: glezna, genunchiul, cotul, încheietura mâinii. Articulațiile mici ale mâinii sunt mai rare și apar în stadii avansate [1].

Criza netratată durează 7–14 zile și se rezolvă spontan. Între crize, pacientul este complet asimptomatic (guta intercritică). Fără tratament hipouricemiant, crizele devin mai frecvente, mai severe și implică tot mai multe articulații.

Tofii gutoși: semnul gutei cronice netratate

În guta cronică netratată, cristalele de urat se acumulează formând depozite vizibile — tofii gutoși — în țesuturile moi: pavilionul urechii, tendoane (tendonul Ahile, tendoanele extensoare ale degetelor), burse (olecran), piele. Tofii pot deveni inflamați, ulcera și elimina o pastă albicioasă (urat monosodic). Prezența tofilor indică o boală avansată cu niveluri cronice ridicate de urat [2].

Diagnosticul gutei

Criteriile de clasificare ACR/EULAR 2015

Diagnosticul de certitudine se pune prin identificarea cristalelor de urat monosodic în lichidul sinovial sau în tofii aspirați, examinați la microscopul cu lumină polarizată (cristale aciculare cu birefringență negativă). În absența acestei tehnici, diagnosticul se bazează pe criterii clinice, biologice și imagistice [4].

Investigații biologice

Uricemia — valoarea în criză poate fi normală (cristalele mobilizează uratul din sânge); valoarea de referință: sub 6 mg/dL la bărbați, sub 5 mg/dL la femei
Reactanți de fază acută — VSH, PCR, leucocite crescute în criză
Funcție renală — creatinină, uree, uricozurie pe 24 de ore (pentru evaluarea mecanismului hiperuricemiei)

Imagistica

Ecografia articulară detectează semnul „dublu contur" — depunerea de urat pe cartilajul articular — cu sensibilitate de 80% pentru guta cronică. Ultrasonografia de putere (DECT — dual-energy CT) identifică depozitele de urat cu acuratețe înaltă, dar nu este disponibilă de rutină [4].

Tratamentul crizei acute de gută

Obiectivul tratamentului acut este reducerea rapidă a inflamației:

Colchicina — eficace dacă se administrează în primele 12–24 de ore de la debut; schema modernă: 1 mg la debut, 0,5 mg la 1 oră, apoi 0,5 mg de 2–3 ori/zi până la remisie; nu este un antiinflamator clasic, ci inhibă migrarea neutrofilelor spre articulație
AINS (antiinflamatoare nesteroidiene) — indometacin, naproxen, diclofenac în doze antiinflamatoare maxime; eficace dar cu riscuri gastro-intestinale și renale
Corticosteroizii — prednison 30–35 mg/zi, 5 zile; opțiune la pacienții cu contraindicații la colchicină și AINS (insuficiență renală, anticoagulare)

Nu iniția și nu modifica tratamentul hipouricemiant în timpul crizei acute — fluctuațiile uricemiei prelungesc criza. Dacă pacientul este deja pe allopurinol, continuă doza curentă [1].

Tratamentul hipouricemiant pe termen lung

Tratamentul care previne recurența crizelor și dizolvă tofii existenți:

Allopurinol — inhibitor de xantinoxidază, medicamentul de primă linie; se inițiază la 2–4 săptămâni după remisia crizei acute, cu doze mici (100 mg/zi), crescute treptat pentru a atinge ținta de uricemie sub 6 mg/dL (sub 5 mg/dL la pacienții cu tofi)
Febuxostat — inhibitor selectiv de xantinoxidază, alternativă la pacienții cu intoleranță sau contraindicații la allopurinol; mai scump, cu unele îngrijorări privind riscul cardiovascular
Probenecid — uricozuric (crește excreția renală de urat); util la pacienții cu subexcreție renală de urat, contraindicat la nefrolitiazici

Dieta și stilul de viață în gută

Modificările dietetice reduc uricemia cu 1–2 mg/dL — insuficient singure în formele severe, dar utile ca adjuvant al tratamentului medicamentos:

Evită sau limitează: carne roșie și organe, fructe de mare, bere, lichior, băuturi cu fructoză
Consumă mai mult: lactate degresate (efect uricozuric), cafea (reduce riscul de gută), cireșe (efect antiinflamator modest dovedit în studii observaționale), apă (hidratare adecvată favorizează excreția renală)
Slăbire graduală — pierderea rapidă în greutate poate precipita crize; pierderea graduală reduce uricemia
Evită deshidratarea — inclusiv postul prelungit și exercițiul fizic intens fără hidratare adecvată [3]

nefrolitiaza urică: complicația renală a gutei

Aproximativ 20% dintre pacienții cu gută dezvoltă calculi renali urici — pietre la rinichi formate din urat. Calculii urici se formează mai ales când urina este acidă (pH sub 5,5) și concentrată. Spre deosebire de calculii de oxalat de calciu (vizibili la ecografie și radiografie), calculii de urat sunt radiotransparenți — nu se văd pe radiografia simplă, dar sunt vizibili la ecografie și CT. Tratamentul include alcalinizarea urinei (citrat de potasiu, bicarbonat de sodiu) și hidratare abundentă (minimum 2–2,5 litri de apă pe zi). Allopurinolul reduce formarea de noi calculi urici [2].

Guta la femei: un diagnostic adesea întârziat

Guta la femei apare de obicei după menopauză, când scade nivelul estrogenului — care are efect protector prin stimularea excreției renale de urat. Tabloul clinic la femei poate fi atipic: articulații mai mici ale mâinilor sunt mai frecvent afectate, tofii apar mai devreme, iar durerea poate fi mai puțin spectaculoasă decât la bărbați. Din cauza acestei prezentări atipice, diagnosticul de gută este adesea întârziat la femei, confundat cu artrita reumatoidă sau artroză. Un studiu britanic a arătat că femeile cu gută așteaptă în medie 4,5 ani până la diagnostic corect, față de 1,5 ani la bărbați [1].

Monitorizarea tratamentului: de ce uricemia trebuie măsurată regulat

Pacienții sub tratament hipouricemiant (allopurinol, febuxostat) trebuie să-și verifice uricemia la 4–8 săptămâni după fiecare ajustare de doză și cel puțin o dată pe an când tratamentul este stabil. Ținta terapeutică este uricemia sub 6 mg/dL (sub 5 mg/dL la cei cu tofi). Mulți pacienți greșesc abandonând allopurinolul atunci când au o nouă criză, interpretând-o ca eșec al tratamentului — de fapt, crizele pot apărea în primele luni de tratament hipouricemiant tocmai din cauza mobilizării cristalelor deja depuse. Profilaxia cu colchicină 0,5 mg de 2 ori pe zi în primele 3–6 luni de tratament hipouricemiant reduce semnificativ frecvența acestor crize de mobilizare [4].

Guta și comorbidităților: un pachet de risc

Guta este rareori o boală izolată. Studii epidemiologice arată că peste 70% dintre pacienții cu gută au cel puțin o comorbiditate majoră: hipertensiune arterială (74%), boală renală cronică (49%), diabet zaharat (26%), boli cardiovasculare (24%). Hiperuricemia este ea însăși un factor de risc independent pentru boala renală cronică și evenimentele cardiovasculare, deși cauzalitatea este dezbătută [2].

Concluzie

Guta este o boală complet tratabilă. Cu tratament hipouricemiant corect și modificări ale stilului de viață, crizele pot dispărea complet, tofii se pot dizolva și calitatea vieții poate reveni la normal. Cheia succesului: menținerea uricemiei sub 6 mg/dL pe termen lung și aderența la tratament — nu abandonarea medicamentului la prima criză, ci continuarea lui tocmai pentru a preveni crizele viitoare.

Data actualizare: 25-05-2026 | creare: 25-05-2026 | Vizite: 162

Bibliografie

[1] Richette P, et al. 2016 updated EULAR evidence-based recommendations for the management of gout. Annals of the Rheumatic Diseases. 2017;76(1):29-42.
https://doi.org/10.1136/annrheumdis-2016-209707

[2] Dalbeth N, et al. Gout. Lancet. 2016;388(10055):2039-2052.
https://doi.org/10.1016/S0140-6736(16)00346-9

[3] Choi HK, et al. Soft drinks, fructose consumption, and the risk of gout in men: prospective cohort study. BMJ. 2008;336(7639):309-312.
https://doi.org/10.1136/bmj.39449.819271.BE

[4] Neogi T, et al. 2015 Gout Classification Criteria. Arthritis & Rheumatology. 2015;67(10):2557-2568.
https://doi.org/10.1002/art.39254

[5] Gout. NHS. 2023.
https://www.nhs.uk/conditions/gout/

[6] Gout. National Institute of Arthritis and Musculoskeletal and Skin Diseases. 2023.
https://www.niams.nih.gov/health-topics/gout

[7] Choi HK, et al. Purine-rich foods, dairy and protein intake, and the risk of gout in men. NEJM. 2004;350(11):1093-1103.
https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/nejmoa035700

[8] Khanna D, et al. 2012 American College of Rheumatology Guidelines for Management of Gout. Arthritis Care & Research. 2012;64(10):1431-1461.
https://doi.org/10.1002/acr.21773

Sursa imagine: https://pixabay.com/photos/foot-pain-gout-inflammation-174216/ (foto: cnick / Pixabay)

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Persoanele cu boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC) și artrită au un risc crescut de deces

Artrita este una dintre cele mai frecvente boli cronice și o cauză majoră de dizabilitate la nivel mondial. Se e...

Aspirina în doze mici poate reduce răspunsurile inflamatorii în urma restricției de somn

Un studiu recent, care va fi prezentat la întâlnirea anuală SLEEP 2024, investighează eficacitatea aspirinei î...

AG5 - noul antiinflamator nesteroidian ce poate inhiba furtuna de citokine fără a afecta imunitatea înnăscută

Consiliului Național de Cercetare din Spania...

Frâne naturale aplicate inflamației ar putea trata bolile cronice
Cum influențează bacteriile intestinale sistemul imun și inflamația
Un nou studiu dezvăluie modul în care inflamația afectează percepția durerii
Noi perspective asupra îmbătrânirii accelerate la pacienții tineri cu siclemie

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

MIT: Pocnirea degetelor duce la apariția artritei

FALS - Dacă aveți obiceiul de a vă trosni degetele, probabil că ați auzit de pericolul care vă pândește: ar...

Trosnitul articulațiilor produce sau nu artrita?

Probabil v-ați întrebat de unde vine acel sunet caracteristic atunci când ne trosnim degetele. Pentru a găsi r�...

Adulții în vârstă cu artrită au nevoie doar de 45 de minute de activitate fizică pe săptămână

În cazul persoanelor în vârstă care suferă de artrită este foarte important ca aceștia să r�...

Dieta DASH și rolul ei în prevenția gutei

Compusul din alge marine ce ar putea trata artrita

Secretul pentru ameliorarea durerilor artritice s-ar putea afla în micul dejun

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum