Hipnoticele și apneea obstructivă în somn: ce medicamente îmbunătățesc somnul fără a agrava funcția respiratorie?

Un studiu realizat la Fujita Health University (Japonia) și publicat în revista Psychiatry and Clinical Neurosciences la 10 februarie 2026 a analizat, printr-o meta-analiză a studiilor clinice randomizate, modul în care diferite hipnotice influențează arhitectura somnului și parametrii respiratori la adulții cu apnee obstructivă în somn. Cercetarea arată că unele medicamente, în special lemborexant, daridorexant și zolpidem, pot îmbunătăți structura somnului fără a agrava parametrii respiratori, însă calitatea globală a dovezilor rămâne limitată.

Rezumat

• Meta-analiza a inclus 32 de studii clinice randomizate, cu 1871 participanți (vârsta medie 51,6 ani, 62,5% bărbați, indice mediu de apnee–hipopnee 23,6 evenimente/oră).

• Au fost evaluate 13 hipnotice, incluzând benzodiazepine, medicamente non-benzodiazepinice („Z-drugs”), agoniști ai receptorilor melatoninei și antagoniști duali ai receptorilor orexinei.

• Lemborexant a îmbunătățit cele mai multe componente ale arhitecturii somnului (durata totală a somnului, somnul REM, eficiența somnului).

• Daridorexant și zolpidem au crescut durata totală a somnului și eficiența somnului.

• Eszopiclona a redus indicele apnee–hipopnee și indicele de trezire, însă aceste rezultate nu au fost confirmate în analizele de sensibilitate.

• În general, majoritatea medicamentelor nu au modificat semnificativ parametrii respiratori, dar benzodiazepinele au fost asociate cu o scădere a saturației medii de oxigen.

• Nivelul de certitudine al dovezilor a fost scăzut sau foarte scăzut, iar multe studii au avut durată foarte scurtă.

Alege-ți medicul și fă o programare!
Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.

Context

Apneea obstructivă în somn este o tulburare caracterizată prin episoade repetate de colaps parțial sau complet al căilor respiratorii superioare, care determină hipoxie intermitentă și fragmentarea somnului. Prevalența la adulți este estimată la aproximativ 25% în Statele Unite.

Această patologie este asociată cu numeroase consecințe clinice:

• somnolență diurnă excesivă

• scăderea calității vieții

• reducerea performanței profesionale

• risc crescut de hipertensiune arterială, diabet zaharat, boală cardiovasculară și accident vascular cerebral

În același timp, insomnia este frecvent asociată cu apneea obstructivă în somn:

• 39–58% dintre pacienții cu apnee prezintă simptome de insomnie

• 29–67% dintre pacienții cu insomnie au indice apnee–hipopnee ≥5 evenimente/oră

Această asociere, denumită COMISA (comorbid insomnia and sleep apnea), este caracterizată prin:

• latență crescută la adormire

• reducerea somnului profund și a somnului REM

• hiperactivitate simpatică persistentă

Ghidurile clinice recomandă în primul rând tratarea apneei (de exemplu prin presiune pozitivă continuă a căilor aeriene – CPAP), însă insomnia poate reduce aderența la această terapie. În practică, medicamentele hipnotice sunt uneori utilizate, deși există temeri că ar putea agrava evenimentele respiratorii.

Despre studiul actual

Design și metodologie

Cercetătorii au realizat o revizuire sistematică și meta-analiză de rețea conform ghidurilor PRISMA și Cochrane. Analiza a fost înregistrată pe platforma Open Science Framework.

Au fost incluse studii clinice randomizate care comparau hipnoticele cu:

• placebo

• alte medicamente hipnotice

Baza de date analizată a inclus:

• PubMed

• Embase

• Cochrane Library

Au fost selectate studii publicate până la 1 decembrie 2025, fără restricții de limbă.

Populația studiată

Analiza finală a inclus:

• 32 studii clinice randomizate

• 1871 adulți

• vârsta medie: 51,60 ani

• proporția bărbaților: 62,52%

• indice mediu apnee–hipopnee: 23,60 evenimente/oră

Caracteristicile studiilor:

• 40,74% au inclus doar pacienți fără CPAP

• 48,15% au fost sponsorizate de industrie

• 3 studii au inclus pacienți cu COMISA confirmată

Durata studiilor a fost scurtă:

• durată medie: 9,63 zile

• mediană: 2 zile

• aproximativ 60% dintre studii au durat doar 1–3 zile

Medicamente analizate

Meta-analiza a evaluat 13 hipnotice:

• brotizolam

• daridorexant

• eszopiclone

• flurazepam

• lemborexant

• nitrazepam

• ramelteon

• temazepam

• triazolam

• zaleplon

• zolpidem

• zopiclone

• placebo

Parametrii analizați

Au fost evaluate 17 rezultate clinice, grupate în patru categorii.

Arhitectura somnului

• durata totală a somnului

• durata somnului REM

• latența până la somn persistent

• timpul de veghe după adormire

• eficiența somnului

Parametrii respiratori

• indice apnee–hipopnee

• indice apnee–hipopnee în somnul REM și non-REM

• saturația medie periferică de oxigen

• saturația minimă de oxigen

• indicele de trezire

Acceptabilitate și siguranță

• întreruperea tratamentului

• reacții adverse

• cefalee

• somnolență

Analiza statistică a utilizat model cu efecte aleatorii, calculând:

• diferențe medii standardizate (SMD) pentru variabile continue

• raporturi de șanse pentru variabile categorice

• intervale de încredere de 95%

Rezultate

Efectele asupra arhitecturii somnului

Mai multe medicamente au crescut durata totală a somnului comparativ cu placebo.

Creșterea duratei totale a somnului

Valorile diferenței medii standardizate:

• flurazepam: SMD 1,120 (IC 95% 0,216–2,025)

• lemborexant: SMD 1,027 (0,665–1,388)

• daridorexant: SMD 0,814 (0,187–1,440)

• eszopiclone: SMD 0,668 (0,421–0,916)

• zolpidem: SMD 0,533 (0,176–0,889)

Somnul REM

Doar lemborexant a crescut semnificativ durata somnului REM:

• SMD 0,782 (0,539–1,025)

Latența până la somn persistent

Reduceri semnificative au fost observate pentru:

• lemborexant: −0,560 (−0,792 – −0,328)

• eszopiclone: −0,362 (−0,568 – −0,155)

• ramelteon: −0,942 (−1,877 – −0,006)

Timpul de veghe după adormire

Scăderi semnificative:

• flurazepam: −1,326

• lemborexant: −0,779

• daridorexant: −0,663

• eszopiclone: −0,661

• zolpidem: −0,660

Eficiența somnului

Creșteri semnificative pentru:

• flurazepam: 1,801

• lemborexant: 1,011

• daridorexant: 0,813

• eszopiclone: 0,753

• zolpidem: 0,764

Efectele asupra parametrilor respiratori

În majoritatea cazurilor, medicamentele nu au modificat semnificativ indicele apnee–hipopnee.

Indicele apnee–hipopnee

Singura reducere semnificativă a fost observată pentru eszopiclone:

• SMD −0,370 (IC 95% −0,567 – −0,172)

Totuși, acest rezultat a dispărut în analizele de sensibilitate, sugerând că efectul ar putea fi influențat de studiile cu titrarea presiunii CPAP.

Indicele de trezire

Eszopiclona a redus:

• SMD −0,420 (−0,754 – −0,086)

Și acest rezultat nu a fost confirmat ulterior în analizele suplimentare.

Saturația de oxigen

• Temazepam a redus saturația medie de oxigen:
  SMD −0,777 (−1,523 – −0,031)

Analiza pe clase de medicamente

Rezultatele agregate au arătat că:

• benzodiazepinele, ca grup, au fost asociate cu scăderea saturației medii de oxigen

• Z-drugs și celelalte clase nu au modificat semnificativ parametrii respiratori

Interpretarea rezultatelor

Autorii subliniază diferențe importante între clasele de hipnotice.

Antagoniștii receptorilor orexinei

Lemborexant a avut cel mai favorabil profil:

• crește durata totală a somnului

• crește somnul REM

• reduce latența de adormire

• nu afectează parametrii respiratori

Totuși, rezultatele provin din doar trei studii sponsorizate de industrie.

Daridorexant

• crește durata totală a somnului

• crește eficiența somnului

• reduce trezirile nocturne

Dar dovezile provin din un singur studiu.

Medicamente non-benzodiazepinice

Zolpidem:

• crește durata somnului

• crește eficiența somnului

• nu afectează respirația

Eszopiclone:

• rezultate promițătoare inițial

• efectele respiratorii nu au fost confirmate în analize suplimentare

Benzodiazepine

Rezultatele sugerează:

• reducerea trezirilor nocturne

• posibilă scădere a saturației de oxigen

Prin urmare, utilizarea lor la pacienții cu apnee obstructivă necesită prudență clinică.

Limitări ale studiului

Autorii evidențiază mai multe limitări importante:

• număr relativ mic de studii și participanți

• heterogenitate mare între studii (CPAP, severitatea bolii, insomnia)

• durata foarte scurtă a majorității studiilor

• aproximativ 50% studii sponsorizate de industrie

• imposibilitatea analizării rezultatelor subiective (calitatea somnului, funcționarea diurnă)

• nivel scăzut sau foarte scăzut de certitudine a dovezilor

Concluzii

Această meta-analiză de rețea arată că hipnoticele diferă semnificativ în modul în care influențează arhitectura somnului și funcția respiratorie la pacienții cu apnee obstructivă în somn.

Cele mai promițătoare rezultate au fost observate pentru:

• lemborexant

• daridorexant

• zolpidem

Aceste medicamente au îmbunătățit mai mulți parametri ai somnului fără a agrava respirația în timpul somnului. Totuși, dovezile disponibile sunt limitate, iar deciziile terapeutice trebuie luate cu prudență până la apariția unor studii clinice mai ample și de durată mai mare.