Iasi: A doua editie a conferintei nationale a asociatiei pacientilor cu afectiuni hepatice

Iaşi, 1 oct /Agerpres/ - Aproximativ 150 de pacienţi participă în acest sfârşit de săptămână, la Iaşi, la a doua ediţie a Conferinţei Naţionale a Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO).

Marinela Debu, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România a declarat în deschiderea Conferinţei Naţionale a Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO) că se doreşte găsirea posibilităţilor de comunicare medic-pacienţi, pentru a se cunoaşte între ei şi a şti că nu sunt singuri.

"Dorim să tragem un semnal de alarmă că în ciuda statisticilor îngrijorătoare, numărul pacienţilor depistaţi cu hepatită cronică este încă destul de mic. Considerăm că în lipsa unui program naţional pe hepatite, screeningul afecţiunilor hepatice este încă realizat în prea puţine unităţi sanitare", a continuat Marinela Debu.

Aceasta a ţinut să atragă atenţia asupra situaţiei de bolnavilor cu afecţiuni hepatice din România, din cauza lipsei fondurilor.

La rândul său, prof.univ.dr Vasile Astărăstoae, preşedinte al Colegiului Medicilor din România şi rector al UMF 'Gr.T.Popa' din Iaşi, afirmă că explozia patologiei hepatice constituie deja o problemă de sănătate publică care poate fi controlată numai prin politici intersectoriale.

"Într-o vreme a injuriilor, o vreme în care responsabilitatea socială este dusă în derizoriu, există un amplu sentiment de solidaritate. (...) Esenţa profesiei medicale este încrederea între cei doi parteneri: medic-pacient. (...) Participarea cu drepturi depline a pacienţilor cu astfel de afecţiuni în realizarea acestor politici constituie o condiţie esenţială pentru un succes durabil. De aceea, organizarea acestei manifestări este definitorie pentru implicarea societăţii în această bătălie dificilă", a declarat prof. dr. Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România.

Potrivit unui studiu Viral Hepatitis: Global Policy, realizat de Alianţa Mondială pentru Hepatită (WHA), în ultimii ani, prevalenţa hepatitei B a scăzut, însă a crescut cea a hepatitei C. Aceasta variază între 0,1% şi 6% în ţările din Europa. Ambele forme ale afecţiunii se întâlnesc mai des la categoriile de populaţie defavorizată, precum persoane care au imigrat din zonele cu endemicitate ridicată, actuali sau foşti consumatori de droguri injectabile şi persoane care sunt sau au fost în închisoare.

Potrivit aceluiaşi raport, în Europa, hepatita C afectează 96,5% dintre consumatorii de droguri injectabile şi aproximativ o treime dintre persoanele cu HIV/SIDA.

"Potrivit datelor deţinute de Alianţa Mondială pentru Hepatită, o treime dintre guvernele europene au solicitat sprijin Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în îmbunătăţirea accesului la tratament. 68% dintre ţările europene deţin un model de diagnostic, tratament şi îngrijire a pacientului, 75% raportează existenţa unor fonduri guvernamentale alocate tratamentului şi 57% dintre guverne declară existenţa ambelor mijloace", spune reprezentantul Alianţei Mondiale pentru Hepatită, Achim Kautz.

La eveniment au mai fost prezenţi dr. Vasile Cepoi, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Iaşi, dr. Iulian Şerban, preşedintele Casei de Asigurări de Sănătate Iaşi, dr. Mihnea Hurmuzache, directorul Spitalului de Boli Infecţioase Sfânta Parascheva din Iaşi.