Impactul Covid-19 se extinde dincolo de virus, cu o creștere a deceselor cauzate de alte afecțiuni

Pandemia COVID-19 a provocat un impact major asupra sănătății publice globale și a serviciilor de sănătate. Estimările arată că în anii 2020 și 2021, aproximativ 15,9 milioane de oameni au decedat ca urmare a pandemiei, ducând la o reducere globală a speranței de viață cu 1,6 ani. În plus, creșteri semnificative ale mortalității s-au observat la adulții peste 15 ani, cu un plus de 22% în rândul bărbaților și 17% în rândul femeilor.

Pe lângă efectele directe, pandemia a perturbat profund serviciile medicale și prevenția bolilor, contribuind la agravarea altor cauze de boală, cum ar fi tuberculoza, malnutriția, bolile netransmisibile, bolile mintale și leziunile.

Metodologie

Studiul publicat în The BMJ a folosit datele Global Burden of Disease Study 2021, analizând 174 de cauze ale poverii bolii între 1990 și 2021. Au fost dezvoltate modele de tip ARIMA și ARIMA-LSTM pentru a prezice incidența, prevalența, DALYs (ani pierduți ajustați pentru dizabilitate) și mortalitatea în scenariul ipotetic în care pandemia nu ar fi avut loc. Comparând aceste estimări cu datele reale din 2020-2021, cercetătorii au cuantificat impactul indirect al pandemiei asupra altor boli.

Rezultate principale

Cauzele cu cea mai mare creștere a poverii bolii la nivel global

• Tulburările depresive și de anxietate: cele mai mari creșteri ale incidenței și prevalenței. Incidența depresiei a crescut cu 618 cazuri la 100.000 persoane, iar anxietatea cu 102,4 cazuri la 100.000.
• Malarie: creștere majoră a DALYs și mortalității, mai ales la copiii sub 5 ani în Africa.
• Boli cardiovasculare: boala cardiacă ischemică și accidentul vascular cerebral au înregistrat creșteri semnificative ale prevalenței și DALYs, în special la persoanele peste 70 de ani.

Diferențe de impact în funcție de sex

• Femeile au avut o creștere mai pronunțată a tulburărilor depresive, de anxietate și a violenței sexuale.
• Bărbații au prezentat creșteri mai mari ale poverii bolilor cardiovasculare, tuberculozei și violenței interpersonale.

Diferențe în funcție de vârstă

• Copiii sub 5 ani: malaria și infecțiile respiratorii superioare au fost principalele cauze cu povară crescută.
• Adulții tineri (15-49 ani): prevalența depresiei și anxietății a înregistrat cele mai mari creșteri relative.
• Persoanele vârstnice: accidentele vasculare cerebrale și boala cardiacă ischemică au contribuit major la creșterea poverii bolii.

Implicații asupra sănătății publice

Studiul evidențiază că pandemia a afectat grav țintele globale în sănătate, inclusiv planurile OMS pentru reducerea bolilor transmisibile și promovarea sănătății mintale. Tulburările psihice au crescut semnificativ, femeile fiind afectate disproporționat. De asemenea, controlul malariei și tuberculozei a fost grav perturbat.

Autorii recomandă investiții prioritare în:

• Consolidarea serviciilor esențiale de sănătate în timpul crizelor, inclusiv circuite paralele pentru boli acute netransmisibile.
• Implementarea unor platforme integrate de supraveghere multidisciplinară, cu sprijin digital și inteligență artificială pentru monitorizarea timp real a impactului indirect al pandemiilor.
• Extinderea intervențiilor de sănătate mintală, cu focus special pe femei și populații vulnerabile.

Limitări ale studiului

• Datele pot conține inexactități din cauza raportării inegale între regiuni și întârzierilor de diagnosticare.
• Modelele ARIMA și ARIMA-LSTM, deși validate riguros, pot să nu surprindă complet complexitatea factorilor neobservați.
• Cauzele rare și afecțiunile regionale specifice nu sunt complet acoperite în cadrul GBD 2021.

Concluzii și recomandări

Pandemia COVID-19 a condus la creșteri indirecte semnificative ale poverii bolii, în special în cazul tulburărilor psihice, malariei la copii și bolilor cardiovasculare la vârstnici. Studiul subliniază nevoia unor sisteme de sănătate mai reziliente și a unei monitorizări integrate a impactului sindemic al viitoarelor pandemii.

Investițiile în supraveghere digitală, inteligență artificială și consolidarea serviciilor esențiale reprezintă pași cruciali pentru reducerea impactului viitoarelor crize globale asupra sănătății.