Încetinirea ritmului vorbirii îmbunătățește claritatea comunicării la pacienții cu scleroză laterală amiotrofică

Ritmul vorbirii este una dintre componentele esențiale ale limbajului natural, influențând direct eficiența și claritatea comunicării. În bolile neurodegenerative, precum scleroza laterală amiotrofică (SLA), controlul acestui ritm este adesea afectat, ceea ce duce la dificultăți majore de înțelegere a vorbirii. Un nou studiu realizat la Universitatea din Kansas de Panying Rong și Erin Liston arată că vorbirea lentă reprezintă una dintre cele mai eficiente strategii pentru a îmbunătăți ritmul și inteligibilitatea vorbirii la persoanele cu SLA.
Publicat în Journal of Speech, Language, and Hearing Research, studiul propune un model explicativ al comunicării verbale bazat pe modularea ritmică multiscalară și oferă o nouă abordare pentru evaluarea și personalizarea intervențiilor logopedice la pacienții cu tulburări motorii de vorbire.

În SLA, degenerarea neuronilor motori afectează coordonarea precisă a organelor implicate în vorbire – limba, buzele și mandibula – conducând la pierderea controlului ritmic. Aceste perturbări duc la o vorbire neregulată, fragmentată și dificil de înțeles. Clinicienii folosesc frecvent două strategii simple pentru a îmbunătăți inteligibilitatea:

Vorbirea clară – accentuarea articulației și a preciziei fonetice;
Vorbirea lentă – reducerea intenționată a vitezei pentru a permite un control mai bun al mișcărilor articulatorii.

Totuși, eficiența acestor strategii variază considerabil între pacienți. Studiul lui Rong își propune să explice de ce unii pacienți răspund mai bine decât alții, printr-o analiză detaliată a modului în care creierul modulează ritmurile vorbirii la diferite niveluri (sunet, silabă, cuvânt).

Despre studiu

Cercetătorii au analizat date dintr-o bază publică – X-ray Microbeam Speech Database – care conține înregistrări detaliate ale mișcărilor articulatorii (ale limbii, buzelor și maxilarului) și ale semnalului acustic. Lotul studiat a inclus:

19 persoane cu SLA și
23 persoane sănătoase de control,

fiecare fiind înregistrată în trei stiluri de vorbire:

vorbirea habituală (normală);
vorbirea clară (articulată deliberat);
vorbirea lentă (cu ritm redus intenționat).

Analiza a evaluat modularea ritmului la trei scări temporale relevante din punct de vedere lingvistic:

delta – nivel prozodic (fraze și propoziții);
theta – nivel silabic;
beta/gamma – nivel sub-silabic (sunete individuale).

Cercetătorii au folosit un instrument automatizat pentru a măsura profunzimea și consistența modulațiilor ritmice atât în mișcările articulatorii, cât și în semnalele acustice, permițând o comparație precisă între grupuri și stiluri de vorbire.

Rezultate

Diferențe între vorbitorii sănătoși și cei cu SLA

Persoanele cu SLA au prezentat o reducere semnificativă a adâncimii de modulație a ritmului vorbirii la toate nivelurile analizate. Cu alte cuvinte, mișcările articulatorii și semnalele acustice erau mai puțin coordonate și mai puțin ritmice, ceea ce reflectă deteriorarea controlului motor al vorbirii.

Efectele strategiilor de intervenție

Strategia de vorbire lentă a produs cele mai pronunțate îmbunătățiri, determinând o ameliorare globală a controlului ritmic la nivel silabic și sub-silabic pentru vorbitorii cu SLA. Această ajustare a permis pacienților să mențină o mai bună sincronizare între mișcările articulatorii și producerea sunetelor, contribuind la o vorbire mai clară și mai inteligibilă.

În schimb, vorbirea clară a produs modificări mai restrânse, observabile în principal la nivelul ritmului silabic (banda theta), fără o îmbunătățire consistentă a controlului global. Astfel, încetinirea deliberată a vorbirii pare să fie cea mai eficientă strategie pentru îmbunătățirea clarității în SLA.

Validarea modelului teoretic

Rezultatele au confirmat concluziile anterioare ale laboratorului lui Rong, demonstrând că modelul de modulație ritmică multiscalară poate identifica cu precizie perturbările ritmice în vorbirea pacienților cu SLA și poate măsura efectele intervențiilor terapeutice. Instrumentul utilizat oferă o metodă standardizată pentru a monitoriza schimbările subtile în dinamica vorbirii, chiar înainte ca acestea să devină vizibile clinic.

Interpretare

Studiul subliniază importanța înțelegerii ritmurilor interne ale vorbirii în tulburările neurodegenerative. În SLA, pierderea controlului motor afectează nu doar articularea sunetelor, ci și temporizarea și sincronizarea mișcărilor implicate în producerea vorbirii. Prin analiza acestor ritmuri la nivel subclinic, pot fi detectate precoce modificări subtile care anticipează deteriorarea comunicației.

De asemenea, cercetarea sprijină conceptul de medicină personalizată în logopedie, în care strategiile de intervenție sunt adaptate fiecărui pacient. Identificarea semnăturii ritmice individuale permite alegerea strategiei optime – de exemplu, dacă pacientul beneficiază mai mult de vorbirea lentă sau clară.

Această abordare deschide calea pentru monitorizarea digitală a progresiei bolii și pentru adaptarea dinamică a terapiilor în funcție de evoluția pacientului.

Concluzie

Studiul realizat de Panying Rong și Erin Liston oferă dovezi clare că vorbirea lentă îmbunătățește controlul ritmic și inteligibilitatea la persoanele cu scleroză laterală amiotrofică. În plus, modelul propus de modulație ritmică multiscalară reprezintă un instrument promițător pentru detectarea precoce a tulburărilor de vorbire și pentru personalizarea intervențiilor terapeutice.

Într-un context clinic, aceste descoperiri pot contribui la dezvoltarea unor programe de terapie adaptivă, capabile să optimizeze comunicarea pacienților cu SLA și să îmbunătățească calitatea vieții acestora.

Data actualizare: 13-10-2025 | creare: 13-10-2025 | Vizite: 65

Bibliografie

Rong, P., & Liston, E. (2025). An Explanatory Model of Speech Communication Centered on Multiscale Rhythmic Modulation: Implications for Motor Speech Assessment and Intervention for Individuals With Amyotrophic Lateral Sclerosis. Journal of Speech, Language, and Hearing Research. https://doi.org/10.1044/2025_jslhr-24-00286

Image by DC Studio on Freepik

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Antrenarea constantă a creierului poate întârzia apariția bolii Alzheimer cu 5 ani

Cauza bolii Alzheimer, afecțiunea neurodegenerativă ce determină cele mai multe cazuri de demență la vârstnic...

Activitatea fizică ar putea reduce activarea celulelor imune pentru a ameliora sănătatea creierului în boala Alzheimer

Nimeni nu poate contrazice faptul că un stil de viață activ este benefic, însă nu este foarte clar cum po...

Lupta împotriva durerii cronice, asistată de noile descoperiri

Leziunile nervoase apărute în contextul unei afectări de tip mecanic pot determina alterarea permanentă și ire...

Privarea de somn determină valuri de lichid cefalorahidian care invadează creierul și declanșează pierderi momentane de atenție
Oxitocina administrată nazal ar putea mări percepția emoțiilor la persoanele cu autism
Suplimentarea cu cupru contracarează patologia Parkinson într-un nou model murin
Apatia la vârsta a treia ar putea indica micșorarea creierului

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:

Scleroza laterala amiotrofica

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

Un implant unic le permite bolnavilor de scleroză laterală amiotrofică (ASL) să comunice

O echipă de cercetători de la Centrul Medical Universitar Utrecht din Olanda a anunțat în revista New England J...

S-a descoperit un tratament care ar putea salva funcția neuronilor motori în scleroza laterală amiotrofică (SLA)

Scleroza laterală amiotrofică este o afecțiune neurodegenerativă care afectează celulele nervoase din creier �...

Medicament experimental folosit cu succes împotriva unei mutații asociată cu scleroza laterală amiotrofică

Folosind un medicament experimental, cercetătorii au reușit să suprime o genă mutantă a sclerozei laterale ami...

Transplantul de măduvă osoasă poate fi un tratament eficient pentru scleroza laterală amiotrofică

Inflamația cerebrală ar putea reduce sau inversa simptomele sclerozei laterale amiotrofice

Depozitarea substanțelor chimice în garajul de lângă casă crește riscul de scleroză laterală amiotrofică

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum