Încrederea ca pilon al satisfacției în viață: O analiză integrativă pe parcursul vieții

Un amplu studiu publicat în Psychological Bulletin de cercetători de la Universitatea Utrecht și alte instituții internaționale relevă o legătură constantă și semnificativă între nivelul de încredere al unei persoane – în ceilalți, în instituții sau în societate – și nivelul său de bunăstare subiectivă. Analiza, care sintetizează date provenite de la peste 2,5 milioane de participanți din întreaga lume, subliniază faptul că încrederea nu este doar o trăsătură socială, ci un determinant major al sănătății mentale și al satisfacției de viață, cu efecte reciproce ce se manifestă de-a lungul întregii vieți.
Într-o lume în care polarizarea socială, dezinformarea și criza încrederii în instituții sunt tot mai frecvente, înțelegerea modului în care încrederea influențează bunăstarea devine esențială. Bunăstarea subiectivă se referă la modul în care oamenii își evaluează propriile vieți – din punct de vedere emoțional (fericire, tristețe, anxietate) și cognitiv (satisfacția față de viață în general) – și este recunoscută drept un indicator predictiv al sănătății și longevității.

Despre studiu

Studiul a fost realizat sub forma unei meta-analize multilevel, cuprinzând:

991 de efecte statistice extrase din literatura de specialitate,
2.518.769 de participanți, cu vârste între 6 și 84 de ani,
studii din țări precum Statele Unite (43 studii), China (37) și Regatul Unit (19).

Au fost examinate trei tipuri de încredere la nivel individual:

Încrederea interpersonală (în ceilalți oameni),
Încrederea instituțională (în autorități, guverne, instituții publice),
Încrederea generalizată (credința că majoritatea oamenilor pot fi de încredere).

De asemenea, au fost analizate multiple componente ale bunăstării subiective, atât afective (emoții), cât și evaluative (satisfacția de viață).

Rezultate

O legătură constantă și semnificativă

Analiza globală a arătat o asociere pozitivă moderată între nivelul de încredere și bunăstarea subiectivă (r = 0,21), semnificativă statistic în toate categoriile de vârstă și în toate formele de încredere și bunăstare analizate. Această legătură s-a menținut:

indiferent de tipul de încredere analizat (interpersonală, instituțională, generalizată),
indiferent de componenta bunăstării (emoțională sau cognitivă),
indiferent de țara de proveniență sau de nivelul național de încredere generalizată.

Încrederea și bunăstarea se susțin reciproc

Un subset al studiilor analizate a fost longitudinal (n=104), ceea ce a permis testarea direcționalității relației. Rezultatele au evidențiat un efect bidirecțional:

Încrederea prevede o bunăstare ulterioară mai mare (k = 55),
iar bunăstarea prevede un nivel mai ridicat de încredere în timp (k = 49).

Aceste constatări susțin existența unui cerc virtuos între încredere și stare de bine: oamenii care au mai multă încredere se simt mai bine în viața lor, iar acest sentiment pozitiv îi face la rândul lor mai încrezători.

Variații în funcție de vârstă și context social

Relația dintre încredere și bunăstare a fost mai pronunțată la:

copii și adolescenți, pentru care încrederea în adulți și în medii sociale sigure este esențială în dezvoltare;
adulți vârstnici, la care încrederea este corelată cu sprijinul social perceput și reducerea singurătății.

De asemenea, impactul pozitiv al încrederii a fost mai puternic în țările unde nivelul mediu de încredere socială este ridicat, sugerând că contextul social general poate potența sau diminua efectele benefice ale încrederii individuale.

Discuții și implicații

Într-o lume complexă, marcată de crize de încredere în autorități, polarizare informațională și fragmentare socială, întărirea încrederii sociale devine un obiectiv esențial de sănătate publică. Potrivit autorilor studiului:

Încrederea este fundamentul relațiilor sociale funcționale, iar relațiile pozitive sunt recunoscute drept piloni ai sănătății mentale.
Familiile, școlile și guvernele au un rol esențial în cultivarea unui climat de încredere, care să susțină coeziunea și sănătatea comunităților.
Educația pentru gândire critică și alfabetizare media poate proteja încrederea în contextul digital actual, unde informațiile false pot eroda rapid încrederea publică.

Studiul sugerează că intervențiile destinate îmbunătățirii bunăstării ar trebui să includă strategii de consolidare a încrederii, nu doar în ceilalți, ci și în instituțiile care structurează viața socială.

Concluzii

Această meta-analiză oferă cea mai robustă demonstrație de până acum a legăturii dintre încredere și bunăstare subiectivă pe parcursul vieții. Asocierea se menține indiferent de vârstă, tip de încredere sau tip de bunăstare analizat și este susținută de dovezi longitudinale care arată o relație reciproc avantajoasă.

Rezultatele sprijină ideea că investițiile sociale și instituționale în cultivarea încrederii – de la politici educaționale la reglementări privind transparența – pot avea efecte indirecte, dar durabile, asupra sănătății mentale și a calității vieții populației. Într-un moment în care capitalul social pare tot mai fragil, studiul reafirmă că încrederea nu este un lux social, ci o necesitate pentru bunăstarea colectivă.

Data actualizare: 13-06-2025 | creare: 13-06-2025 | Vizite: 99

Bibliografie

Bi, S., et al. (2025). Trust and subjective well-being across the lifespan: A multilevel meta-analysis of cross-sectional and longitudinal associations. Psychological Bulletin. https://doi.org/10.1037/bul0000480

Image by marymarkevich on Freepik

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Sindromul vezicii urinare hiperactive, mai frecvent în rândul femeilor aflate la postmenopauză

Femeile aflate în postmenopauză, cu vârsta cuprinsă între 45 și 54 de ani, au mai multe șanse de a avea sind...

Uitatul la televizor cel puțin trei ore pe zi dublează riscul de moarte prematură la adulți

Uitatul la televizor este cea mai frecventă activitate sedentară în care se implică oamenii. Această tendinț�...

Berea Lager este benefică microflorei intestinale masculine indiferent de conținutul de alcool

Un nou studiu publicat în Journal of Agricultural and Food Chemistry arată că berea poate prezenta beneficii pen...

Unul din cinci tineri spanioli petrece peste două ore zilnic pe TikTok (studiu)
Efectul schimbării orei de vară asupra comportamentului nesănătos al consumatorilor
Un nou studiu explorează potențialul nutritiv al algelor marine
Cafeaua crește speranța de viață, potrivit unui studiu care include aproape jumătate de milion de persoane

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

Calitatea vieții

Calitatea vieții este un concept care include aspecte asociate funcționalității și sănătății fizice, ment...

Satisfacția ridicată cu privire la propria viață este asociată cu o sănătate generală mai bună

Noi cercetări constată că o satisfacție mai mare în viață este asociată cu o mai bună sănătate fizi...

Un nou studiu relevă un potențial cerc vicios între satisfacția dintre parteneri și sănătatea mintală în cazul bărbaților

Un nou studiu care analizează dacă sănătatea mintală influențează satisfacția dintre parteneri a constatat ...

Trăsăturile de personalitate sunt un predictor important al satisfacției personale, pe tot parcursul vieții

Analiza impactului venitului și a vârstei asupra stării de bine: studiu bazat pe datele colectate de la peste două milioane de persoane

Cum influențează furia, impulsivitatea și iritabilitatea satisfacția în viață?

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

Simt ca nu pot face o schimbare. De ce?

intră pe forum