Infecția COVID-19 și riscul ulterior de boală renală: analiză pe peste trei milioane de adulți

Aproximativ una din șapte persoane adulte din Statele Unite are boală renală, iar până la 90% dintre pacienții cu boală cronică de rinichi nu știu că sunt afectați, din cauza absenței simptomelor în stadiile inițiale. Un studiu retrospectiv de mari dimensiuni, publicat online înainte de apariția în Communications Medicine, arată că infecția cu SARS-CoV-2 este asociată cu un risc semnificativ crescut de afectare renală comparativ cu gripa sezonieră.
Boala renală cronică poate progresa către insuficiență renală terminală, necesitând dializă sau transplant, și este asociată cu risc crescut de infarct miocardic și accident vascular cerebral. Identificarea precoce a persoanelor cu risc este esențială pentru prevenție și intervenție timpurie.

Deși rapoarte anterioare au sugerat o posibilă legătură între COVID-19 și afectarea renală, dovezile comparative la scară largă față de alte infecții virale respiratorii, precum gripa, au fost limitate.

Designul studiului

Studiul a utilizat baza de date națională MarketScan, care include cereri de rambursare pentru asigurări private de sănătate din SUA, analizând datele din perioada ianuarie 2020 – decembrie 2021.

Au fost incluși 3.016.794 adulți activi profesional, împărțiți în trei cohorte:

• 939.241 persoane cu istoric de COVID-19
• 199.071 persoane cu gripă (fără COVID-19) – control pozitiv
• 1.878.482 persoane fără COVID-19 sau gripă – control negativ

Persoanele cu boală renală preexistentă au fost excluse.

Participanții au fost urmăriți între 180 și 540 zile (mediană: 324 zile) pentru apariția:

• leziunii renale acute (AKI)
• bolii cronice de rinichi (BCR)
• bolii renale în stadiu terminal (ESRD)
• afecțiunilor glomerulare

Analizele au utilizat modele Cox proporționale ajustate pentru factori multipli, cu potrivire stratificată după vârstă, sex, regiune geografică și momentul infecției.

Rezultate

Risc crescut de leziune renală acută

Infecția COVID-19 a fost asociată cu:

raport de risc ajustat 2,74 (interval de încredere 95%: 2,61–2,87) pentru leziune renală acută.

Comparativ cu gripa, persoanele cu istoric de COVID-19 au avut un risc de aproximativ 2,3 ori mai mare de a dezvolta AKI.

Risc crescut de boală renală cronică

Pentru boala cronică de rinichi:
raport de risc ajustat 1,38 (interval de încredere 95%: 1,32–1,45),
corespunzând unui risc cu aproximativ 40% mai mare comparativ cu persoanele cu gripă.

Risc crescut de insuficiență renală terminală

Pentru boala renală în stadiu terminal:
raport de risc ajustat 3,22 (interval de încredere 95%: 2,67–3,88),
iar în comparație directă cu gripa, riscul a fost de aproximativ 4,7 ori mai mare.

Afecțiuni glomerulare

COVID-19 a fost asociat și cu:
raport de risc ajustat 1,28 (interval de încredere 95%: 1,09–1,50) pentru boli glomerulare.

În contrast, gripa nu a fost asociată cu risc crescut de BCR, ESRD sau boli glomerulare.

Analiză temporală

Efectul COVID-19 asupra AKI a fost mai pronunțat pe termen scurt, în timp ce riscul de boală renală cronică a rămas stabil pe termen lung.

Mecanisme potențiale

Celulele renale exprimă niveluri ridicate ale receptorilor utilizați de SARS-CoV-2 pentru pătrunderea în celule, precum și enzime implicate în facilitarea intrării virale. Această susceptibilitate biologică ar putea explica impactul mai pronunțat al COVID-19 asupra rinichilor comparativ cu alte infecții respiratorii.

Modele predictive bazate pe inteligență artificială

Cercetătorii au integrat istoricul de COVID-19 într-un model de învățare automată ce utilizează nouă variabile pentru estimarea riscului de boală renală.

Noile modele au demonstrat o capacitate mai bună de identificare a persoanelor la risc pentru AKI și BCR comparativ cu modelele anterioare, care utilizau 20–30 variabile și nu includeau istoricul de COVID-19.

Implicații clinice

Rezultatele sugerează necesitatea:

• monitorizării mai frecvente și prelungite a funcției renale după infecția COVID-19
• atenției sporite la pacienții cu factori de risc precum diabetul și hipertensiunea arterială

Identificarea precoce poate permite intervenții preventive înainte de progresia către insuficiență renală.

Limitări

• design retrospectiv observațional (nu poate demonstra cauzalitate)
• populație limitată la persoane active profesional cu asigurare privată
• posibilă subraportare a cazurilor ușoare nediagnosticate

Concluzii

În această analiză real-world de amploare, infecția cu SARS-CoV-2 a fost asociată cu un risc semnificativ crescut de leziune renală acută, boală cronică de rinichi și insuficiență renală terminală comparativ cu gripa. Datele susțin necesitatea includerii istoricului de COVID-19 în evaluarea riscului renal și subliniază importanța supravegherii post-infecție pentru prevenirea complicațiilor pe termen lung.