Infecția cu virusul sincițial respirator (RSV): o amenințare subestimată, comparabilă ca severitate cu gripa și COVID-19

Deși adesea confundat cu o răceală obișnuită, virusul sincițial respirator (RSV) poate provoca forme severe de boală, mai ales în rândul copiilor mici, vârstnicilor și persoanelor cu boli cronice. O serie de trei studii de cohortă derulate de Singapore General Hospital (SGH) în cadrul programului Program for Research in Epidemic Preparedness And Response (PREPARE) au arătat că infecțiile cu RSV pot fi la fel de grave ca gripa sau COVID-19, atât în privința mortalității și complicațiilor acute, cât și a efectelor pe termen lung.
Potrivit coordonatorului studiilor, Dr. Ian Wee din Departamentul de Boli Infecțioase al SGH, aproximativ 5–10% dintre persoanele cu simptome asemănătoare gripei sunt infectate cu RSV. Deși mai puțin frecvent decât gripa sau COVID-19, virusul are un impact clinic semnificativ, mai ales într-un climat tropical precum cel al Singapore-ului, unde transmiterea RSV are loc pe tot parcursul anului.

Infecțiile virale respiratorii (RVI) reprezintă o categorie majoră de boli care afectează căile respiratorii superioare și inferioare, de la nas și gât până la plămâni. Simptomele obișnuite includ tuse, durere în gât și congestie nazală, dar în unele cazuri pot evolua către pneumonie, insuficiență respiratorie sau complicații sistemice.

Spre deosebire de alte infecții respiratorii, RSV se manifestă frecvent la extremele de vârstă și la persoanele vulnerabile. În ciuda acestei realități, RSV a primit până recent mai puțină atenție științifică și clinică decât alte virusuri respiratorii precum SARS-CoV-2 sau virusul gripal.

Despre studiile realizate

Cele trei studii au comparat gravitatea, complicațiile cardiace și efectele post-infecțioase ale RSV în rândul pacienților spitalizați, folosind date naționale din Singapore.

1. Severitatea infecției cu RSV

Publicat în revista The Lancet Regional Health – Western Pacific, primul studiu a analizat aproximativ 13.000 de spitalizări cauzate de RSV, COVID-19 și gripă între 2021 și 2023.

• Dintre pacienții spitalizați cu RSV, 5,4% au decedat în primele 28 de zile de la internare, iar 3,8% au necesitat internare în terapie intensivă.
• Durata mediană a spitalizării a fost de 5 zile (interval intercuartil 3–8 zile).
• RSV s-a asociat cu o mortalitate mai mare și o utilizare spitalicească mai intensă comparativ cu gripa.

Analiza a arătat că infecția cu RSV este mai severă decât gripa, iar în rândul pacienților vaccinați cu rapel împotriva COVID-19, severitatea RSV a fost comparabilă cu cea a COVID-19. Printre factorii de risc asociați unei evoluții nefavorabile s-au numărat vârsta înaintată și diabetul zaharat.

2. Complicațiile cardiace acute

Al doilea studiu, publicat în JAMA Network Open, a analizat 32.960 de spitalizări pentru RSV, gripă și COVID-19, evaluând riscul de evenimente cardiovasculare acute, precum aritmii, insuficiență cardiacă, accident vascular cerebral, tromboză venoasă profundă sau embolie pulmonară.

• 10,9% dintre pacienții internați cu RSV au prezentat un eveniment cardiovascular acut.
• Probabilitatea acestor complicații a fost semnificativ mai mare la pacienții cu RSV decât la cei cu COVID-19 (indiferent de statutul de vaccinare) sau gripă post-vaccinală.
• În comparația cu pacienții cu gripă din perioada post-pandemică (2023–2024), riscul de insuficiență cardiacă a fost de peste două ori mai mare în infecțiile cu RSV (raport de șanse ajustat 2,09).

Autorii sugerează că persoanele cu risc cardiovascular preexistent ar trebui să ia în considerare vaccinarea împotriva virusurilor respiratorii, inclusiv RSV, odată cu disponibilitatea vaccinurilor dedicate adulților vârstnici.

3. Complicațiile pe termen lung

Cel de-al treilea studiu, publicat în Clinical Microbiology and Infection, a evaluat 82.635 de adulți și 24.340 de copii spitalizați pentru RSV, gripă sau COVID-19, analizând riscul de sechele între 31 și 300 de zile după externare.

Rezultatele au arătat diferențe marcante între vârste:

• La copii, infecția cu RSV s-a asociat cu un risc crescut de complicații respiratorii post-acute, precum wheezing și bronșită, comparativ cu gripa sau COVID-19.
• La adulți, nu s-a constatat o diferență globală în riscul general de sechele, dar s-au observat riscuri semnificativ crescute pentru tulburări cardiovasculare (raport de risc 1,58) și neurologice (raport de risc 1,92) după spitalizarea pentru RSV.

Aceste date indică faptul că efectele infecției cu RSV pot persista luni de zile după episodul acut, afectând atât sistemul cardiovascular, cât și pe cel nervos.

Implicații clinice și de sănătate publică

Potrivit lui Dr. Wee, concluziile converg către o idee comună: copiii mici și vârstnicii reprezintă categoriile cele mai expuse la complicații pe termen scurt și lung. Aceasta include atât infecții respiratorii severe, cât și complicații extrapulmonare.

În contextul în care vaccinurile împotriva RSV devin disponibile, evaluarea riscului individual și consultarea cu medicii de familie sunt esențiale. În același timp, prevenția generală împotriva infecțiilor virale respiratorii rămâne crucială:

• menținerea igienei mâinilor;
• evitarea contactului cu persoane bolnave;
• izolarea la domiciliu în caz de simptome respiratorii;
• purtarea măștii în spațiile publice aglomerate.

Concluzii

Seria de studii derulate în Singapore confirmă că RSV nu trebuie privit ca o simplă răceală. Deși mai puțin discutat decât gripa sau COVID-19, virusul sincițial respirator poate provoca mortalitate comparabilă, complicații cardiace severe și sechele neurologice și respiratorii la distanță de infecție.

Într-un context global marcat de emergența vaccinurilor anti-RSV, aceste rezultate subliniază importanța vigilenței clinice, a educației publice și a extinderii supravegherii epidemiologice pentru acest virus. Protejarea categoriilor vulnerabile – copii, vârstnici și persoane cu comorbidități – trebuie să devină o prioritate de sănătate publică în fața unei infecții respiratorii cu impact subestimat.