Insomnia cronică și declinul cognitiv: un studiu al Mayo Clinic arată legătura cu îmbătrânirea accelerată a creierului
În septembrie 2025, revista Neurology, jurnalul oficial al American Academy of Neurology, a publicat un studiu coordonat de cercetători de la Mayo Clinic care arată că insomnia cronică poate fi asociată cu un declin cognitiv mai rapid È™i cu modificări cerebrale vizibile la investigaÈ›ii imagistice. Persoanele cu insomnie cronică au prezentat un risc cu 40% mai mare de a dezvolta tulburări cognitive uÈ™oare sau demență, echivalentul unei îmbătrâniri accelerate cu aproximativ 3.5 ani.
Context
Tulburările de somn sunt recunoscute de mult timp ca factori de risc pentru deteriorarea sănătății fizice È™i mintale. Studii anterioare au sugerat o legătură între somnul insuficient È™i acumularea de plăci de amiloid în creier, proces implicat în boala Alzheimer. Alte cercetări au arătat că insomnia ar putea influenÈ›a integritatea vaselor mici cerebrale È™i, implicit, microstructura materiei albe. TotuÈ™i, până acum, datele longitudinale care să confirme impactul insomniei cronice asupra declinului cognitiv È™i asupra modificărilor structurale cerebrale au fost limitate.
Despre studiul actual
Cercetarea, condusă de dr. Diego Z. Carvalho È™i echipa sa, a inclus 2.750 de adulÈ›i vârstnici cognitivi sănătoÈ™i, cu o vârstă medie de 70 de ani, urmăriÈ›i timp de 5,6 ani.
Metodologia a inclus:
-
Evaluarea somnului: participanÈ›ii au fost întrebaÈ›i la început dacă în ultimele două săptămâni au dormit mai mult sau mai puÈ›in decât de obicei. Diagnosticul de insomnie cronică a fost definit prin dificultăți de somn de cel puÈ›in 3 ori pe săptămână, timp de minim 3 luni.
-
Evaluări cognitive: teste anuale de memorie și funcții executive.
-
Imagistică cerebrală: un subset de participanți a efectuat RMN pentru a analiza hiperintensitățile de substanță albă (marcatori ai bolii vaselor mici) și PET cerebral pentru depistarea plăcilor de amiloid.
-
Factori de control: analize ajustate pentru vârstă, hipertensiune arterială, apnee obstructivă de somn, medicaÈ›ie hipnotică È™i alÈ›i factori de risc.
Din total, 16% dintre participanÈ›i prezentau insomnie cronică la începutul studiului.
Rezultate
Pe durata urmăririi, 14% dintre persoanele cu insomnie cronică au dezvoltat tulburări cognitive ușoare sau demență, comparativ cu 10% dintre cei fără insomnie. După ajustarea pentru factori de risc, s-a demonstrat că insomnia cronică este asociată cu o creștere cu 40% a riscului de declin cognitiv.
Principalele rezultate detaliate includ:
-
Declin cognitiv accelerat: cei cu insomnie au înregistrat scăderi mai rapide la testele de memorie È™i gândire.
-
DiferenÈ›e în funcÈ›ie de tipul de somn:
-
Persoanele care au raportat că dorm mai puÈ›in decât de obicei au avut încă de la început scoruri cognitive mai mici, echivalente cu a fi cu 4 ani mai în vârstă. Acest grup a prezentat, de asemenea, mai multe plăci de amiloid È™i hiperintensități de substanță albă. Efectul acumulării de amiloid a fost comparabil cu cel al purtării genei APOE ε4, factor genetic major de risc pentru Alzheimer.
-
Persoanele care au raportat că dorm mai mult decât de obicei au avut mai puÈ›ine leziuni de substanță albă la începutul studiului.
-
-
Vulnerabilitate genetică: participanÈ›ii purtători ai APOE ε4 È™i cu insomnie au înregistrat cele mai abrupte scăderi cognitive.
-
Mecanisme implicate: rezultatele sugerează că insomnia influențează creierul prin procese multiple, nu doar prin depunerea de amiloid, ci și prin afectarea rețelei microvasculare cerebrale.
Autorii subliniază că insomnia ar putea fi atât un marker timpuriu, cât È™i un posibil factor contributiv la dezvoltarea demenÈ›ei.
Concluzii și implicații
Potrivit dr. Carvalho, “insomnia nu afectează doar modul în care te simÈ›i a doua zi, ci poate avea consecinÈ›e de durată asupra sănătății creierului”. ImportanÈ›a tratării insomniei este dublă: nu doar pentru îmbunătățirea calității vieÈ›ii, ci È™i pentru protejarea sănătății cognitive pe termen lung.
Limitările studiului includ faptul că diagnosticul de insomnie a fost bazat pe dosarele medicale, ceea ce poate subestima cazurile nediagnosticate sau severitatea simptomelor.
TotuÈ™i, rezultatele adaugă o piesă importantă în puzzle-ul relaÈ›iei dintre somn È™i neurodegenerare, sugerând că somnul ar putea fi un element-cheie al rezilienÈ›ei cerebrale la îmbătrânire.
Sursă imagine: https://www.freepik.com/free-photo/high-angle-anxious-woman-laying-bed_27830415.htm
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Urbanizarea determină creșterea rezistenței la antibiotice asupra microplasticelor
- Socializarea zilnică poate prelungi semnificativ viața persoanelor vârstnice
- Parafinele clorurate cu lanț scurt identificate în jucării și căști: un studiu arată riscurile pentru sănătatea umană
- Utilizarea substanțelor mentolate în țigările electronice poate afecta sănătatea pulmonară
- Nu pot sa dorm noaptea
- Ce medicamente folosiți pentru somn ?
- Palpitatii, ameteli, insomnie si multe altele
- Insomnie cronica
- De 3 zile nu pot dormi!Sunt si insarcinata!Sunt disperata!
- Insomnie sau depresie
- Tratament cu Aricept.. efect secundar: insomnia
- Ajutor, nu dorm de 14 ani!
- Insomnie = grasime, cum scap de ea?