Intervenția personalizată a aplicației mobile aduce beneficii adulților în vârstă care se confruntă cu un declin cognitiv ușor

Majoritatea cercetărilor recente arată că intervențiile multidomeniu (care includ mai multe componente non-farmacologice, precum exercițiile fizice, antrenamentul cognitiv, ajustarea dietei) pot juca un rol important în menținerea sau chiar îmbunătățirea funcției cognitive la vârstnici și în prevenirea demenței. Multe dintre aceste programe au fost testate în clinici, sub formă de trialuri față-în-față, însă dezvoltarea platformelor mobile a deschis calea către soluții mai flexibile și cost-eficiente, care să permită un antrenament cognitiv personalizat și imersiv, inclusiv pentru rezidenții din centre de asistență pentru vârstnici (ALF - Assisted Living Facilities). Studiile sunt încă în număr redus, iar eficacitatea specifică a abordărilor mobile multidomeniu pentru populația din ALF rămâne neclară.
Studiul publicat în Public Health and Practice și-a propus să testeze un program mobil multidomeniu denumit Silvia Program, investigând:

• Impactul asupra funcției cognitive la rezidenții ALF.
• Posibile asocieri dintre efectele pozitive și variabile demografice precum vârsta, sexul, nivelul educațional.

Ipoteza de lucru a fost că grupul care folosește Silvia Program va prezenta îmbunătățiri cognitive semnificativ mai mari decât un grup martor (care își continuă activitățile obișnuite).

Metodologie

Design și participanți

• Studiu pilot randomizat cu două grupuri (intervenție vs. control) și evaluări pretest-posttest, pe durata a 12 săptămâni.
• Criterii de includere: scor MoCA (Montreal Cognitive Assessment) între 18 și 25 (indică tulburare cognitivă ușoară). Au fost excluse persoanele cu demență diagnosticată, depresie majoră, probleme senzoriale severe.
• 20 de participanți, împărțiți: 10 în grupul de intervenție (Silvia Program) și 10 în grupul control (activități obișnuite). 2 participanți s-au retras înainte de randomizare.

Intervenție

• Silvia Program: O aplicație mobilă ce integrează:

1. Obiective smart zilnice (planificarea de mici ținte de activitate),
2. Antrenament cognitiv (15 programe de antrenament, cu posibilitatea de ajustare a dificultății, 15-30 min/sesiune, 3 ori/săpt. timp de 12 săpt.),
3. Monitorizare stil de viață (nutriție, activitate zilnică, somn),
4. Exerciții la domiciliu (aerob + rezistență, 2 ori/săpt. timp de 12 săpt.),
5. Evaluări cognitive bazate pe AI/cu voce (adaptare individualizată a dificultății).

• Grupul control: Fără intervenție digitală, doar îngrijiri uzuale și menținerea rutinei zilnice.

Măsurători

• Date demografice: vârstă, sex, nivel educațional, etnie, etc.
• MoCA (Montreal Cognitive Assessment) pentru evaluarea 7 subdomenii cognitive: vizual-spațial/executiv, denumire, atenție, limbaj, abstractizare, memorie, orientare. Scor ≥26 este considerat normal.
• Timpul de colectare: la început (pretest) și la 12 săptămâni (posttest) pentru ambele grupuri.

Analiză statistică

• S-a folosit SPSS v.29.
• Testarea normalității variabilelor cu Kolmogorov-Smirnov și Shapiro-Wilk.
• Comparații între grupuri (t-test, chi-pătrat) la momentul inițial, teste perechi (paired t-test) pentru diferențele pre-post în fiecare grup.
• Nivel de semnificație: p<0.05.

Rezultate

Participanți

• Din totalul de 20 participanți (vârsta medie = 78 ani), 10 au fost randomizați la intervenție și 10 la control.
• Nu au existat diferențe semnificative între grupuri în ceea ce privește vârsta (p=0.51) sau sexul (p=0.60).
• 7 participanți din grupul control vs. 3 din intervenție aveau ≤12 clase (semnificativ).

Modificări în scorurile MoCA

• Grupul intervenție: Scorul MoCA total a crescut de la 23.6 la 24.3 (p=0.04), iar la subdomenii:

• uoare tendințe de creștere la vizuospatiu, limbaj, recall și orientare (ex. orientare: 4.9→5.4, p=0.05).
• atenția a scăzut ușor (4.6→4.4), însă nesemnificativ.

• Grupul control: Scor MoCA total a scăzut ușor de la 22.0 la 21.7 (p=0.49), cu tendințe de scădere la limbaj și reamintire, nesemnificative.
• Nicio subcomponentă n-a avut schimbări semnificative în control.

Discuție asupra rezultatelor

• Intervenția mobilă multidomeniu a condus la o îmbunătățire semnificativă a scorului MoCA total în 12 săptămâni, în timp ce grupul martor a rămas stabil sau a avut o ușoară înrăutățire.
• Rezultatele, deși pilot, sugerează efecte potențiale ale unei intervenții combinate (antrenament cognitiv personalizat, exerciții fizice, monitorizare, etc.) la vârstnici din ALF.

Discuții

Compararea cu literatura

• Alte metaanalize confirmă faptul că programele multidomeniu sunt mai eficiente decât intervențiile unice în prevenirea/întârzierea declinului cognitiv la vârstnici.
• Studiile anterioare au arătat că trainingul cognitiv mobil poate îmbunătăți funcțiile cognitive, dar puține au integrat și componenta de exercițiu fizic, monitorizare stil de viață și feedback AI.

Avantaje ale intervenției mobile

• Ușor de implementat, poate fi adaptată nevoilor fiecărui utilizator (ex. ajustare a dificultății în funcție de performanța curentă).
• Poate fi administrată în regim casnic/ALF cu cost redus, sporind aderența și reducând nevoia de deplasare la clinici.

Limite

• Eșantion redus, cu un design pilot, deci concluziile sunt exploratorii.
• Participanți majoritar de rasă albă și cu un anumit nivel educațional, limitând generalizarea.
• Lipsa unei analize mai profunde a parametrilor ce pot influența gradul de acceptare a tehnologiei în rândul vârstnicilor.

Implicații practice

• Rezultatele sugerează potențialul considerabil al unor programe mobile multidomeniu integrate (dietă, exercițiu, antrenament cognitiv, monitorizare somn, feedback AI) pentru susținerea funcțiilor cognitive la rezidenții ALF.
• Sunt necesare studii pe scară mai largă, randomizate, și analize asupra cost-eficienței și acceptabilității platformei.

Concluzii

Acest studiu pilot arată că utilizarea unei aplicații mobile cu intervenții multidomeniu (Silvia Program) poate avea un efect benefic asupra funcției cognitive a rezidenților din ALF, în decurs de 12 săptămâni. Deși sunt necesare cercetări extinse, concluziile susțin ideea că intervențiile digitale reprezintă o soluție viabilă și accesibilă de menținere a sănătății cognitive la vârstnici.