Istoricul de depresie și anxietate crește semnificativ riscul de long COVID la femeile vârstnice

Un studiu realizat la University of California San Diego și publicat online la data de 27 ianuarie 2026 în revista Menopause arată că femeile vârstnice cu antecedente de depresie și anxietate concomitente prezintă un risc semnificativ mai mare de a dezvolta long COVID după infecția cu SARS-CoV-2. Cercetarea sugerează că sănătatea mintală preexistentă influențează evoluția pe termen lung a bolii, fără a afecta riscul de infectare inițială.

Idei principale

• Femeile cu istoric combinat de depresie și anxietate au avut un risc cu 78% mai mare de long COVID.
• Istoricul de tulburări afective nu a crescut probabilitatea de infectare cu SARS-CoV-2.
• Scorurile mai ridicate de anxietate s-au asociat cu simptome persistente precum oboseala, ceața cognitivă și dispneea.
• Stresul perceput pe termen lung a crescut suplimentar riscul de long COVID.
• Istoricul de depresie și anxietate a fost asociat cu o complianță mai scăzută la măsurile de prevenție.

Context

Long COVID este definit ca persistența simptomelor timp de cel puțin trei luni după infecția acută cu SARS-CoV-2 și afectează disproporționat persoanele vârstnice. Manifestările includ oboseală cronică, dificultăți cognitive, dispnee, dureri musculare și tulburări de somn.

Persoanele cu afecțiuni de sănătate mintală sunt cunoscute ca fiind mai vulnerabile la boli cronice și pot întâmpina dificultăți în respectarea recomandărilor de sănătate publică. Cu toate acestea, relația dintre depresie, anxietate și riscul de long COVID nu fusese până acum evaluată prospectiv pe o perioadă atât de lungă.

Despre studiu

Analiza a utilizat date din cadrul Women’s Health Initiative, un studiu național de amploare început la începutul anilor 1990, care urmărește sănătatea femeilor aflate în postmenopauză din Statele Unite. Extensia a treia a studiului (2020–2027) a inclus chestionare specifice pandemiei COVID-19.

Subeșantionul analizat a inclus 18.820 de participante care au completat chestionare longitudinale privind simptomele depresive și anxioase între anii 1993 și 2021 și au raportat date legate de testarea pentru COVID-19 și respectarea măsurilor de prevenție în 2020 și 2021.

Vârsta medie a participantelor a fost de 83 de ani, iar 414 femei au îndeplinit criteriile pentru long COVID. Asocierea dintre istoricul de sănătate mintală și rezultatele legate de COVID-19 a fost evaluată prin modele de regresie logistică, într-o abordare prospectivă.

Rezultate

Istoricul de simptome depresive și anxioase nu a fost asociat cu pozitivitatea pentru SARS-CoV-2, indicând faptul că aceste tulburări nu au crescut riscul de infectare. În schimb, au fost observate asocieri clare cu evoluția post-infecțioasă.

Fiecare creștere a scorului de anxietate a fost asociată cu o probabilitate mai mare de long COVID (raport de șanse = 1,05; interval de încredere 95%: 1,03–1,07). Comparativ cu femeile fără simptome afective, cele cu istoric atât de depresie, cât și de anxietate au prezentat un risc semnificativ mai mare (raport de șanse = 1,78; interval de încredere 95%: 1,13–2,81; P = 0,001).

În ceea ce privește comportamentele preventive, complianța la măsuri precum purtarea măștii, igiena mâinilor și distanțarea socială a fost:

• Mai scăzută la femeile cu simptome depresive pe termen lung (raport de șanse = 0,67).
• Mai scăzută la cele cu depresie și anxietate concomitente (raport de șanse = 0,75).
• Invers proporțională cu nivelul stresului perceput pe termen lung (raport de șanse = 0,94).

În mod interesant, anxietatea pe termen scurt resimțită în fazele timpurii ale pandemiei s-a asociat cu o ușoară creștere a complianței la măsurile de prevenție (raport de șanse = 1,03), sugerând diferențe între efectele anxietății acute și cele ale anxietății cronice.

Implicații pentru sănătatea publică

Rezultatele indică faptul că sănătatea mintală preexistentă este un factor de risc independent pentru complicațiile pe termen lung ale infecției cu SARS-CoV-2 la femeile vârstnice. Identificarea acestor factori ar putea permite direcționarea măsurilor preventive și a intervențiilor de monitorizare către grupurile cele mai vulnerabile.

În plus, datele subliniază importanța sprijinului psihosocial și a intervențiilor de sănătate mintală în contexte de criză sanitară, nu doar pentru prevenirea bolilor psihice, ci și pentru reducerea riscului de complicații somatice pe termen lung.

Concluzie

Acest studiu arată că femeile vârstnice cu istoric de depresie și anxietate prezintă un risc semnificativ crescut de long COVID, independent de riscul de infectare inițială. Integrarea sănătății mintale în strategiile de prevenție și recuperare post-COVID ar putea juca un rol esențial în reducerea poverii pe termen lung a pandemiei.