Legătura dintre consumul de alcool şi apariţia bolilor cardiovasculare ar putea fi influenţată şi de statutul socioeconomic

Consumul foarte frecvent de alcool este asociat cu un risc crescut de deces din cauza bolilor cardiovasculare, dar acest lucru este valabil numai în rândul persoanelor cu o poziție scăzută socioeconomică, potrivit unui nou studiu de cercetare publicat în PLOS Medicine, de către Eirik Degerud de la Institutul Norvegian de Sănătate Publică din Oslo și colegii acestuia.

Persoanele cu o situaţie socio-economică precară sunt cunoscute a consuma alcool mai puțin frecvent decât cele în poziții superioare, dar au o rată mai mare de spitalizări și decese legate de alcool. Degerud și colegii săi au analizat datele studiului socio-economic și de sănătate, precum și informații privind cauza decesului, pe un lot de 207. 394 de adulți norvegieni care s-au născut înainte de 15 octombrie 1960 și au efectuat recensăminte obligatorii în Norvegia între anii 1960 și 1990.

Studiul relevă faptul că persoanele cu un consum moderat de alcool (de 2-3 ori pe săptămână) au avut un risc mai mic de a muri de o boală cardiovasculară decât de alți consumatori ocazionali de alcool, iar această asociere a fost mai pronunțată în rândul persoanelor cu o poziție socioeconomică înaltă. Consumul foarte frecvent de alcool (de 4-7 ori pe săptămână) a fost asociat cu un risc crescut de deces din cauza bolilor cardiovasculare în rândul persoanelor cu cea mai joasă poziție socio-economică. Autorii, de asemenea, raportează faptul că persoanele consumatoare de alcool o dată pe saptamană au avut un risc mai mare de a muri din cauza bolilor cardiovasculare decat cei care nu au consumat bauturi pe parcursul anului trecut, dar riscul nu pare sa difere cu poziţia socio-economică.

„Este neclar dacă această diferență de risc reflectă confuzia consumului de alcool cu alte expuneri care protejează sănătatea sau dimpotrivă, sunt dăunătoare pentru aceasta sau dacă chiar există efecte diferite ale alcoolului asupra sănătății în cadrul diferitelor grupurilor socioeconomice”, spun autorii. „Eterogenitatea grupurilor populaționale trebuie evaluată atunci când se fac recomandări privind consumul de alcool.”

Într-o perspectivă de însoțire, Jurgen Rehm și Charlotte Probst de la Centrul de Canadian pentru dependență și sănătate mintală, scriu că noile descoperiri reprezintă o piesă importantă a puzzle-ului în înțelegerea interacțiunilor complexe dintre poziția socio-economică și mortalitatea legată de consumul de alcool. Aceştia declară de asemenea că „nu este adecvat doar să extrapolați riscurile asociate consumului de alcool în populațiile cu venituri mai mari pentru a aborda populațiile cu venituri mai mici, în care impactul consumului de alcool este cel mai ridicat”.

Sursa: MedicalXpress