Legătura dintre hărțuirea cibernetică și riscul de suicid la începutul adolescenței

Din cauza timpului crescut petrecut în fața ecranelor și pe rețelele de socializare, tinerii adolescenți pot fi ținta hărțuirii cibernetice, lucru asociat cu gânduri și încercări de sinucidere, spun cercetătoriilor de la Lifespan Brain Institute (LiBI) de la Spitalul de Copii din Philadelphia.
Cercetătorii acestui studiu și-au propus să evidențieze impactul negativ pe care bullying-ul îl are în spațiul virtual asupra tinerilor, deoarece adolescenții din zilele noastre își petrec cea mai mare parte a timpului pe rețelele de socializare, declară autorul principal Dr. Ran Barzilay.

Odată cu aceste observații revine și recomandarea medicilor să verifice în mod constant și hărțuirea din mediul online, atunci când au în față un pacient tânăr ce are riscuri sau gânduri suicidare sau suferă de depresie ce îî poate pune viața în pericol.

Potrivit CDC, în 2018, sinuciderea a reprezentat a doua cauză de deces în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 10 și 24 ani. Desi rata de sinucidere în rândul copiilor este pe o treaptă ascendentă, factorii de risc ce contribuie la acest lucru nu sunt pe deplin înțeleși.

Se consideră însă faptul că hărțuirea din mediul online, persecuția colegilor și platformele de socializare, pot influența semnificativ gândirea și modul de vizualizare a vieții, mai ales în rândul tinerilor, conducând astfel către decizii tragice, precum sinuciderea.

În urma pandemiei de Covid-19, tinerii obișnuiesc să comunice mult mai mult decât de obicei prin intermediul mesajelor și al platformelor din social media, lucru care poate contribui semnificativ la agresiunea din mediul online.

Pentru a demonstra acest lucru, cercetătorii au analizat date colectate între iulie 2018 și ianuarie 2021 din studiul Adolescent Brain Cognitive Development (ABCD Study), cu aproximativ 10.000 de copii din SUA, cu vârstă între 10 și 13 ani.

Participanții au completat un chestionar de hărțuire cibernetică în care au trebuit să afirme sau să infirme dacă au fost vreodată ținta sau cel care a hărțuit online o persoană, definită drept „încercarea intenționată de a răni o altă persoană sau de a fi rău cu ea online, în texte sau texte de grup, sau pe rețelele sociale (cum ar fi Instagram sau Snapchat)."

Hărțuirea offine poate fi împărțită în 3 categorii, precum:

• agresiune deschisă: amenințarea sau lovirea
• agresiune relațională: a nu invita sau a exclude pe cineva
• agresiune reputațională: răspândirea de zvonuri sau bârfe

Rezultatele chestionarului au arătat următoarele:

• 7,6% au experimentat gânduri sau acte sinucigașe
• 8,9% au raportat că sunt ținte ale hărțuirii cibernetice
• 0,9% au declarat că i-au agresat pe alții

Un lucru foarte important de diferențiat este faptul că în mediul online, a fi o țintă a hărțuirii este asociat cu sinuciderea, în timp ce a fi autor de hărțuire cibernetică nu a fost. În mediul offline, atât ținta, cât și cel ce agresează au risc de sinucidere.

sursa: Science Daily