Legătura dintre nivelurile de lipide din sânge și riscul de complicații severe în COVID-19

Boala COVID-19 continuă să afecteze un număr important de persoane la nivel mondial, afecțiunea prezentând deseori complicații severe, cu urmări permanente asupra calității vieții pacienților. Pentru a identifica mai eficient persoanele aflate la risc crescut pentru complicații post-infecție cu noul coronavirus SARS-CoV-2, oamenii de știință au cercetat legătura care ar putea exista între nivelurile de lipide din sânge și simptomatologia severă din boala COVID-19.
Sistemul cardiovascular este alcătuit din numeroase vase prin care sângele este transportat la fiecare celulă din organismul uman. În urma consumului de alimente bogate în grăsimi, nivelul de lipopotreine transportate în sânge crește. Aceste structuri, în funcție de mărime, de densitate, de număr, pot prezenta efecte pozitive (dacă au densitate mare) sau efecte negative asupra peretelui arterial, determinând leziuni microscopice, cu efecte inflamatorii drept răspuns. Leziunile inflamatorii persistente, cronice pot determina modificări macroscopice de perete arterial, cu apariția ulterioară a plăcii de aterom, element al afecțiunii denumite ateroscleroză.

Întrucât COVID-19 prezintă un status pro-inflamator, determinând în multe cazuri complicații cardiovasculare, a fost subliniată necesitatea identificării unor parametrii care să prezică apariția complicațiilor. Deși comorbiditățile reprezintă un element medical important pentru evaluarea riscului, printre care bolile pulmonare, diabetul zaharat și bolile cardiovasculare preexistente, s-au observat diferențe semnificative de prognostic chiar și în cazul acesta.

Echipa de cercetători a documentat nivelurile de lipide din sângele pacienților pe o perioadă de doi ani înainte de testarea pozitivă pentru boala COVID-19, fiind obținute valorile serice de HDL, LDL, colesterol total ți trigliceride. De asemenea, s-au înregistrat date referitoare la nivelurile serice de lipide în momentul diagnosticării și la două luni după diagnosticul de infecție SARS-CoV-2. Lotul de participanți a cuprins 11.001 de adulți.

În funcție de modul în care nivelurile de lipide serice au evoluat în timp, participanții au fost clasificați în grupuri diferite: grupul cu nivel scăzut de lipide, grupul cu nivel mediu și cel cu nivel ridicat. La aceste date s-au adăugat și diverse evenimente apărute în cursul infecției virale, cum ar fi nevoia de spitalizare, dezvoltarea în spital a unei simptomatologii severe și decesul.

Dintre pacienții diagnosticați cu COVID-19, 27% au fost internați în spital, iar durata medie de spitalizare a fost de șase zile. Aproximativ 28% dintre pacienți au avut o infecție severă la momentul internării sau în timpul spitalizării, iar în jur de 16% dintre participanții internați au murit în timpul spitalizării.

Analizând datele obținute în urma studiului, cercetătorii au observat o legătură între nivelurile ridicate de HDL în perioada de doi ani înainte de testarea COVID-19 și un risc mai scăzut de a dobândi infecția cu SARS-CoV-2. Cu toate acestea, nivelurile de LDL, colesterol și trigliceride nu au influențat semnificativ riscul de infectare. În plus, singurul parametru care a fost corelat cu o evoluție mult mai bună a pacienților în urma infecției a fost un nivel mai ridicat de HDL seric, asociat cu un nivel mai scăzut al proteinei C-reactive (CRP), marker al inflamației.

În concluzie, studiul sugerează eficiența intervențiilor terapeutice care au drept scop creșterea nivelurilor serice de HDL pentru a preveni atât infecția SARS-CoV-2, cât și apariția complicațiilor severe la pacienții internați pentru boala COVID-19.

sursa: News Medical
foto: Vitalii Vodolazskyi/Shutterstock