Lentile de contact: regulile de igienă pe care mulți le ignoră și ce infecții pot provoca

©

Autor:

Lentile de contact: regulile de igienă pe care mulți le ignoră și ce infecții pot provoca

Lentilele de contact sunt sigure atunci când sunt purtate corect, dar fiecare scurtătură de igienă pune corneea în contact cu microbi care îi pot distruge țesutul. Câteva obiceiuri banale, ignorate de milioane de purtători, sunt cele care transformă o lentilă într-o poartă de intrare pentru infecții ce amenință vederea.

Rezumat

  • Aproximativ 45 de milioane de americani poartă lentile de contact, iar majoritatea nu respectă regulile de igienă recomandate.
  • Dormitul cu lentilele crește de mai multe ori riscul de keratită microbiană, infecția corneei care poate duce la pierderea vederii.
  • Contactul lentilelor cu apa (duș, înot, robinet) reprezintă principalul factor pentru keratita cu Acanthamoeba, o infecție rară, dar gravă și greu de tratat.
  • Cutia de lentile trebuie schimbată cel puțin o dată la 3 luni, iar soluția trebuie să fie proaspătă de fiecare dată, niciodată completată peste cea veche.
  • Durerea, roșeața, sensibilitatea la lumină sau vederea încețoșată impun scoaterea imediată a lentilelor și un control oftalmologic urgent.

De ce contează igiena mai mult decât crezi

Corneea este suprafața transparentă din fața ochiului, prin care intră lumina. Spre deosebire de piele, ea nu are vase de sânge proprii și se bazează pe lacrimi și pe oxigenul din aer pentru a rămâne sănătoasă. O lentilă de contact stă lipită exact peste această suprafață fragilă, ore în șir. Dacă pe lentilă sau în soluția în care o păstrezi se dezvoltă bacterii, ciuperci sau paraziți, aceștia ajung în contact direct și prelungit cu corneea, fără bariera de protecție pe care o oferă în mod normal clipitul și fluxul de lacrimi.

Aproximativ 45 de milioane de oameni doar în Statele Unite poartă lentile de contact, iar marea majoritate recunoaște, în studii, că nu respectă constant regulile de îngrijire. De aici și mesajul ferm al autorităților sanitare: purtarea, curățarea și depozitarea greșită cresc riscul de infecții oculare precum keratita microbiană, infecții care pot duce la pierderea vederii sau chiar la orbire.[1] Vestea bună este că aproape toate aceste infecții pot fi prevenite prin câteva reguli simple, respectate consecvent.

Greșelile frecvente pe care mulți le ignoră

Cele mai multe infecții legate de lentile nu apar din ghinion, ci din obiceiuri repetate care par inofensive. Acestea sunt cele care fac diferența reală.

Dormitul cu lentilele pe ochi

Este probabil cea mai răspândită și mai periculoasă greșeală. În timpul somnului, ochiul este închis, fluxul de lacrimi scade, iar corneei îi ajunge mult mai puțin oxigen pentru că lentila acționează ca o barieră. Acest mediu cald, umed și sărac în oxigen favorizează multiplicarea bacteriilor. Studiile arată constant că purtarea lentilelor peste noapte reprezintă unul dintre cei mai puternici factori de risc pentru keratita microbiană, indiferent dacă este vorba de un somn întreg sau doar de un pui de somn de după-amiază. Dacă lentilele tale nu sunt special concepute pentru purtare continuă și aprobate explicit pentru acest lucru, regula este simplă: se scot înainte de culcare.[2]

Contactul lentilelor cu apa

Apa, oricât de curată ar părea, nu este sterilă. Apa de la robinet, cea din duș, din piscină, din lacuri sau din mare conține microorganisme, printre care și Acanthamoeba, un parazit prezent în mediu. Înotul, dușul sau spălatul pe față cu lentilele pe ochi, dar și clătirea lentilelor sau a cutiei cu apă de la robinet, aduc acești microbi exact acolo unde nu trebuie. De aceea nu se păstrează niciodată lentilele în apă și nu se folosește apa ca soluție de urgență.[1]

Soluția veche și completarea ei

O greșeală frecventă din comoditate este să torni soluție nouă peste cea rămasă în cutie de ieri, în loc să o arunci complet. Soluția veche, în care a stat deja o lentilă, este parțial epuizată ca putere dezinfectantă și poate conține deja microbi. Completarea ei nu reîmprospătează dezinfecția, ci doar diluează o soluție contaminată. Soluția se aruncă integral de fiecare dată, iar cutia se umple cu soluție proaspătă.[3]

Purtarea peste durata recomandată și mâinile nespălate

Fiecare tip de lentilă are un program de înlocuire, zilnică, lunară sau la alt interval. Purtarea lentilelor dincolo de acest termen duce la acumularea de depozite de proteine și microbi pe care curățarea nu îi mai îndepărtează complet. La fel de important, manevrarea lentilelor cu mâinile nespălate transferă direct bacterii de pe degete pe suprafața care va atinge corneea. Spălatul pe mâini cu apă și săpun, urmat de uscare cu un prosop curat, reprezintă primul gest înainte de orice atingere a lentilelor.[1]

Cutia neschimbată la timp

Cutia de lentile pare un obiect banal, dar în pereții ei se formează în timp un biofilm, o peliculă de microorganisme greu de îndepărtat prin simpla clătire. Chiar dacă o speli și o lași la uscat cu fața în jos, după câteva luni cutia devine ea însăși o sursă de contaminare. Recomandarea este să fie schimbată cel puțin o dată la 3 luni.[3]

Infecțiile pe care le pot provoca lentilele

Nu toate problemele legate de lentile sunt simple iritații. Câteva sunt infecții reale, cu potențial grav pentru vedere.

Keratita microbiană

Este infecția corneei și cea mai temută complicație a purtării lentilelor. Bacteriile, cel mai frecvent implicate fiind Pseudomonas aeruginosa, pătrund în cornee și produc o ulcerație, adică o rană deschisă pe suprafața ochiului. Se manifestă prin durere intensă, roșeață, lăcrimare, sensibilitate la lumină și vedere încețoșată, adesea instalate rapid. Tratată prompt, cu antibiotice locale intensive, se poate vindeca, dar întârzierea poate lăsa o cicatrice pe cornee care reduce permanent vederea sau, în cazuri severe, poate duce la pierderea ochiului. Purtarea lentilelor de contact rămâne, în țările dezvoltate, cel mai important factor de risc pentru această infecție.[2]

Keratita cu Acanthamoeba

Este o formă mai rară, dar deosebit de gravă, cauzată de parazitul Acanthamoeba din apă și sol. Spre deosebire de infecțiile bacteriene, este greu de diagnosticat la început, pentru că simptomele seamănă cu alte afecțiuni, și este greu de tratat, necesitând luni de medicație. Durerea este adesea disproporționat de mare față de aspectul ochiului. Factorul de risc dominant este expunerea lentilelor la apă: înotul cu lentilele, dușul cu ele pe ochi sau clătirea lor cu apă de la robinet. Întârzierea diagnosticului poate duce la pierderea severă a vederii și, uneori, la nevoia unui transplant de cornee.[4]

Conjunctivitele și keratita fungică

Lentilele pot favoriza și conjunctivite, inflamații ale membranei care căptușește pleoapa și albul ochiului, manifestate prin roșeață, secreții și senzație de corp străin. Mai rar, dar mai grav, pot apărea infecții cu ciuperci ale corneei, keratita fungică, legate de cele mai multe ori de contaminarea soluției sau a lentilelor. Toate aceste forme au în comun aceiași declanșatori: igienă deficitară, apă și soluție contaminată.[1]

Regulile corecte de igienă

Prevenția nu cere echipamente speciale, ci consecvență. Acestea sunt regulile care reduc cel mai mult riscul.

  • Spală-te pe mâini cu apă și săpun și usucă-le cu un prosop curat înainte de a atinge lentilele.
  • Folosește soluție proaspătă de fiecare dată; aruncă integral soluția veche și nu o completa niciodată.
  • Respectă programul de înlocuire al lentilelor, fie el zilnic, lunar sau alt interval, fără a-l prelungi.
  • Scoate lentilele înainte de culcare, dacă nu sunt special concepute și aprobate pentru purtare continuă.
  • Evită complet apa: nu înota și nu face duș cu lentilele, nu le clăti și nu le păstra niciodată în apă de la robinet.
  • Schimbă cutia cel puțin o dată la 3 luni și las-o să se usuce cu fața în jos între utilizări.
  • Mergi la controale oftalmologice periodice și folosește numai lentile prescrise de un specialist.

Un studiu clinic randomizat a testat chiar și o intervenție simplă de modificare a comportamentului: mesaje text trimise periodic purtătorilor pentru a le reaminti regulile de igienă au îmbunătățit aderența la îngrijirea lentilelor, semn că problema nu este, de obicei, lipsa de cunoștințe, ci uitarea și comoditatea în rutina zilnică.[5]

Semnele de alarmă și când mergi la medic

Există câteva semnale pe care un purtător de lentile nu trebuie să le ignore niciodată. Durerea oculară, roșeața persistentă, sensibilitatea crescută la lumină, vederea încețoșată sau secrețiile la nivelul ochiului pot fi primele semne ale unei keratite în curs de instalare. Reacția corectă este una singură: scoate imediat lentilele, nu le mai pune și mergi de urgență la oftalmolog, nu aștepta să vezi dacă trece de la sine.

Cu cât o infecție a corneei este tratată mai devreme, cu atât șansele de vindecare fără sechele sunt mai mari. Întârzierea de câteva zile poate face diferența între o vindecare completă și o cicatrice permanentă pe cornee. Dacă porți lentile și ai un ochi roșu și dureros, presupune întotdeauna că poate fi serios până la proba contrară făcută de medic.

Concluzii

Lentilele de contact reprezintă o metodă sigură și comodă de corecție a vederii pentru milioane de oameni, atâta timp cât sunt purtate cu disciplină. Aproape toate infecțiile grave legate de ele nu vin din folosirea lentilelor în sine, ci din scurtăturile de igienă: somnul cu lentilele pe ochi, contactul cu apa, soluția veche, cutia neschimbată și mâinile nespălate. Niciuna dintre aceste reguli nu este complicată, dar fiecare ignorată repetat adaugă risc. Mesajul este simplu și ferm: tratează-ți ochii cu grijă, respectă regulile zi de zi și, la primul semn de durere sau roșeață, lasă lentilele și mergi la medic. Scurtăturile pot fi plătite cu vederea.

Data actualizare: 26-06-2026 | creare: 25-06-2026 | Vizite: 46
Bibliografie
[1] Centers for Disease Control and Prevention. About Contact Lenses. CDC, 2026.
https://www.cdc.gov/contact-lenses/about/index.html
[2] Mascarenhas J, et al. Update in management of microbial keratitis associated with contact lenses. Current Opinion in Ophthalmology, 2025.
https://doi.org/10.1097/ICU.0000000000001143
[3] American Academy of Ophthalmology. How to Take Care of Contact Lenses. AAO, 2026.
https://www.aao.org/eye-health/tips-prevention/contact-lens-care
[4] Acanthamoeba keratitis: from pathophysiology to prevention, a contemporary clinical perspective. Medical Hypothesis, Discovery and Innovation in Ophthalmology, 2025.
https://doi.org/10.51329/mehdiophthal1528
[5] Effect of text messages designed to change contact lens compliance: A randomised controlled trial. Contact Lens and Anterior Eye, 2025.
https://doi.org/10.1016/j.clae.2024.102341

Image by Nataliya Vaitkevich on Pexels
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Terapia cu celule stem repară leziunile „ireversibile” ale corneei (studiu clinic)
  • Distrofia corneană Fuchs: când este necesar transplantul și diferențele dintre DSAEK și DMEK
  • Cheratoconul progresiv: cross-linking-ul cu riboflavină (CXL) ca primă abordare terapeutică
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum