Lovirea mingii de fotbal cu capul poate provoca modificări la nivelul creierului chiar și fără comoție cerebrală sau simptome

Un studiu pilot randomizat, realizat în Australia de cercetători de la Neuroscience Research Australia și Universitatea din Sydney și publicat în Sports Medicine-Open, a investigat efectele acute ale loviturilor cu capul care nu cauzează comoție cerebrală asupra funcției, chimiei și microstructurii cerebrale. Studiul este primul care folosește imagistică prin rezonanță magnetică (IRM) pentru a analiza aceste modificări la jucători de fotbal de sex masculin.
În sporturile de contact, majoritatea impacturilor la nivelul capului nu produc simptome clinice și sunt considerate fără comoție cerebrală. Deși acestea sunt frecvente – reprezentând peste 99% dintre loviturile la cap în sport – există suspiciuni că, în timp, pot contribui la apariția unor tulburări neurologice degenerative. Studiile observationale anterioare au oferit rezultate inconsecvente privind impactul lor asupra structurii și funcției cerebrale, iar aceste limitări au determinat necesitatea unor cercetări intervenționale controlate.

Despre studiu

Acest studiu a inclus 15 bărbați sănătoși, cu vârsta între 18 și 35 de ani, care aveau experiență de cel puțin 5 ani în jocul de fotbal cu lovituri cu capul. Participanții au fost incluși într-un studiu randomizat, încrucișat, cu două condiții:

• Intervenția: efectuarea a 20 de lovituri controlate cu capul în 20 de minute, cu mingi lansate la 56 km/h.
• Controlul: lovirea mingii cu piciorul, în aceleași condiții, fără contact cranian.

Între sesiuni a existat un interval de minimum 7 zile. Evaluările au fost realizate înainte, imediat după, la 2,5 ore și la 24 de ore după sesiune, incluzând:

• Imagistică prin IRM (DWI, rs-fMRI, pCASL, 1H-MRS, EPT)
• Electroencefalografie (EEG)
• Teste cognitive computerizate
• Analize de sânge pentru markeri neuronali (Nf-L, GFAP) și inflamatori

Rezultate

Modificări chimice cerebrale (1H-MRS)

După sesiunea de lovituri cu capul, s-au observat creșteri semnificative ale nivelurilor de:

• N-acetil aspartat total (tNAA): p = 0,012, g = 0,66
• Creatină totală (tCr): p = 0,010, g = 0,77

Aceste modificări au fost identificate în cortexul motor primar (M1), dar nu și în cortexul prefrontal dorsolateral, sugerând un posibil răspuns metabolic regional.

Modificări funcționale cerebrale (EPT și EEG)

• Tomografia proprietăților electrice (EPT) a arătat reducerea conductivității tisulare în 11 regiuni predominant de materie albă, inclusiv în lobii frontal, parietal, occipital, temporal și cerebel.
• EEG a indicat o tendință spre reducerea puterii în banda alfa în zona parietal-occipitală stângă (p = 0,066), fără semnificație statistică.

Nu s-au observat modificări semnificative ale conectivității funcționale (rs-fMRI) sau ale perfuziei cerebrale (pCASL).

Evaluări structurale (DWI și FBA)

Analiza imagistică prin difuzie (DWI), inclusiv analiza bazată pe fibre (FBA), nu a detectat diferențe semnificative între condiții în ceea ce privește fracția de anizotropie (FA), difuzivitatea medie (MD), densitatea fibrelor (FD), secțiunea fibrelor (FC) sau combinația acestora (FDC). Acest rezultat sugerează absența unor modificări microstructurale evidente imediat după impacturi non-concutive.

Biomarkeri sanguini

• GFAP (marker al leziunilor astrocitare) a crescut semnificativ la 24 de ore după loviturile cu capul (p = 0,014, g = 0,64).
• Nf-L (marker al leziunilor axonale) a prezentat o creștere întârziată semnificativă (\~7 zile post-Heading) la participanții care au început cu sesiunea de Heading (p = 0,046, g = 1,19).

Deși valorile au rămas sub pragurile tipice pentru comoții cerebrale, aceste creșteri indică un răspuns celular activ post-impact.

Funcția cognitivă

Nu au fost identificate diferențe semnificative în performanța la testele de memorie vizuală și memorie de lucru între cele două condiții.

Simptome raportate și siguranță

Simptomele de tip „presiune în cap” (60%) și cefalee (40%) au fost cele mai frecvente după Heading, dar au fost tranzitorii și au dispărut în 24 de ore. Niciun participant nu a dezvoltat comoție cerebrală.

Concluzii

Acest studiu pilot sugerează că impacturile fără comoție cerebrală repetate la nivelul capului pot induce modificări acute, dar subtile, ale funcției și chimiei cerebrale în absența simptomelor evidente sau a deficitelor cognitive. Modificările observate – în special creșterea tNAA și tCr, reducerea conductivității în materie albă și creșterea markerilor Nf-L și GFAP – pot reflecta modificări metabolice și răspunsuri celulare în regiunile posterioare ale creierului.

Deși aceste efecte sunt reversibile și limitate ca intensitate, ele atrag atenția asupra potențialelor riscuri cumulative ale expunerii repetate, chiar și în absența comoției cerebrale. Studiul susține prudența în utilizarea loviturilor cu capul în sporturile de contact și subliniază necesitatea unor cercetări ulterioare pentru evaluarea impactului pe termen lung și în alte populații, inclusiv la femei și sportivi amatori.