Majoritatea adolescentelor își doresc să slăbească, în pofida ghidurilor naționale și adesea în detrimentul sănătății

Într-un context în care prevalența obezității în rândul adolescenților americani a ajuns la 22,2% (date din 2021), înțelegerea comportamentelor legate de stilul de viață ale fetelor care își doresc să piardă în greutate devine esențială. Studiile anterioare au demonstrat că imaginea corporală negativă este mai frecventă în rândul adolescentelor decât al adolescenților, iar o mare parte dintre tinere manifestă o dorință activă de a-și modifica greutatea corporală, indiferent de statutul ponderal real.
Folosind datele reprezentative ale sondajului național Youth Risk Behavior Survey (YRBS) 2021, studiul publicat în jurnalul Nutrients și-a propus să analizeze:

•  comportamentele alimentare, activitatea fizică, somnul, utilizarea ecranelor, consumul de alcool și vapingul în rândul adolescentelor care intenționează să slăbească;
•  relația dintre indicele de masă corporală (calculat pe baza valorilor autoreportate) și percepția greutății corporale;
•  diferențele între percepția și realitatea greutății corporale la fetele care doresc să își reducă greutatea comparativ cu cele care nu au această intenție.

Metodologie

Au fost analizate datele a 4.362 de adolescente (clasele IX–XII) care au răspuns întrebării legate de intenția privind greutatea corporală. Variabilele analizate au inclus:

•  consumul de legume, fructe, lapte, micul dejun și băuturi carbogazoase;
•  activitatea fizică de întărire musculară și activitatea fizică zilnică (≥60 minute);
•  durata somnului și timpul petrecut în fața ecranelor;
•  consumul de alcool și utilizarea țigărilor electronice (vaping);
•  percepția greutății corporale vs. statutul real, pe baza percentilului IMC (CDC 2000).

Analizele au fost ponderate și ajustate pentru variabilele sociodemografice, iar rezultatele au fost interpretate statistic la un prag de semnificație de 5%.

Rezultate

Profilul participantelor

55,5% dintre fete au declarat că doresc să slăbească, chiar dacă media percentilului IMC a fost de 64,2. Intenția de a pierde în greutate a fost mai frecventă în rândul fetelor hispanice (66,3%) și cel mai puțin comună în rândul fetelor asiatice (50,5%).

Comportamente asociate cu intenția de a slăbi

Comparativ cu adolescentele care nu intenționează să își modifice greutatea, cele care doresc să slăbească au raportat:
• mai frecvent:

•    exerciții de tonifiere musculară (OR 1,30)
•    consum de alcool (OR 1,61)
•    utilizarea țigărilor electronice (OR 1,22)
•    timp petrecut în fața ecranelor ≥3 ore/zi (OR 1,27)

• mai rar:

•    consum zilnic de micul dejun (OR 0,52)
•    consum de legume (altele decât cartofi, morcovi, salată) (OR 0,78)
•    somn ≥8 ore pe noapte (OR 0,72)

Relația cu IMC și percepția greutății

•  87,8% dintre fetele obeze au declarat că vor să slăbească.
•  43,4% dintre fetele cu IMC normal au avut, de asemenea, această intenție, sugerând o nemulțumire corporală larg răspândită chiar și în rândul celor cu greutate adecvată.
•  Diferențe notabile au fost observate în funcție de etnie: percepția greutății a fost mai distorsionată în rândul fetelor albe și asiatice din categoria de greutate normală.

Interpretare

Activitatea fizică

Singurul comportament sănătos asociat semnificativ cu dorința de a pierde în greutate a fost antrenamentul de tonifiere musculară. Deși nu au fost diferențe în ceea ce privește activitatea fizică generală de 60 de minute/zi, fetele care doresc să slăbească par să aibă o orientare specifică spre exerciții de forță. Aceste activități pot contribui la o imagine corporală mai pozitivă, dar pot și accentua nemulțumirea corporală dacă sunt motivate exclusiv de dorința de conformare la idealuri estetice nerealiste.

Alimentația

Contrar așteptărilor, fetele care vor să slăbească:

•  au consumat mai puține legume (exceptând salată, cartofi, morcovi);
•  au omis mai frecvent micul dejun, un comportament asociat anterior cu obezitatea și imaginea corporală negativă.

Obiceiurile alimentare ale adolescentelor sunt puternic influențate de mediul familial și de accesul la alimente sănătoase. Intervențiile în școli, inclusiv oferirea de opțiuni sănătoase la micul dejun, pot aduce beneficii importante.

Somn și timp petrecut la ecran

Somnul insuficient (<8 ore) și timpul excesiv petrecut la ecrane (>3 ore) au fost ambele mai frecvente în rândul fetelor care doreau să slăbească. Aceste două comportamente sunt strâns corelate și au implicații importante pentru:

•  sănătatea mentală,
•  alimentația dezordonată,
•  satisfacția corporală.

Limitarea expunerii la rețele sociale și promovarea unor rutine sănătoase de somn pot contribui la îmbunătățirea stării de bine și la reducerea comportamentelor compensatorii riscante.

Consumul de alcool și vaping

Intenția de a slăbi a fost asociată cu o probabilitate crescută de consum de alcool și utilizare de țigări electronice. Aceste comportamente pot fi utilizate ca mecanisme de coping sau chiar ca strategii percepute (în mod eronat) de control al greutății. Campaniile de prevenție ar trebui să includă un accent special pe imaginea corporală și presiunea socială, în special în rândul adolescentelor.

Percepția greutății

Datele arată o discrepanță importantă între percepția greutății și statutul ponderal real. Nemulțumirea corporală este semnificativă chiar și în rândul fetelor normoponderale și este influențată de factori culturali, mass-media, și interacțiuni familiale. Intervențiile educaționale și psihosociale trebuie să fie adaptate cultural și să vizeze consolidarea unei imagini corporale pozitive.

Concluzii

Intenția de a pierde în greutate în rândul adolescentelor nu este întotdeauna asociată cu comportamente sănătoase. Dimpotrivă, multe dintre aceste fete adoptă comportamente riscante sau nesănătoase, precum privarea de somn, omiterea micului dejun, consumul de alcool sau utilizarea de țigări electronice.

Recomandări cheie:

•  Școlile ar trebui să implementeze programe integrate de nutriție și sănătate mintală, inclusiv oferirea unui mic dejun sănătos și reducerea timpului petrecut la ecran.
•  Părinții și îngrijitorii trebuie să limiteze expunerea la conținut media nociv și să susțină un stil de viață echilibrat.
•  Campaniile de prevenție împotriva fumatului electronic și consumului de alcool trebuie să includă componenta de imagine corporală și presiune socială.
•  Strategiile culturale și educaționale personalizate sunt esențiale pentru a combate nemulțumirea corporală și a promova o relație sănătoasă cu propriul corp.

În contextul unei epidemii globale de obezitate și a creșterii problemelor de sănătate mintală în adolescență, acest studiu oferă dovezi valoroase pentru direcționarea intervențiilor comportamentale într-un mod eficient și adaptat realității tinerelor din ziua de azi.