Manifestări gastrointestinale în infecția COVID-19 (transmiterea virusului pe cale fecal-orală)

În prezent, diagnosticul infecției COVID-19 pune în evidență simptomatologia respiratorie specifică bolii (reprezentată de tuse seacă, durere în gât, febră și dispnee), iar protocolul terapeutic administrat în contextul acestei afecțiuni urmărește, pe lângă combaterea infecției virale (realizată prin administrarea de antivirale, antiretrovirale și antimalarice), ameliorarea acestor manifestări clinice.

Au fost efectuate însă anumite studii clinice care au demonstrat posibilitatea transmiterii infecției COVID-19 pe cale fecal-orală și apariția unei simptomatologii gastro-intestinale (caracterizată prin durere sau disconfort abdominal, diare, grețuri sau vărsături), specifică acestui tip de contaminare cu noul coronavirus.

Manifestări clinice gastro-intestinale în infecția COVID-19

În urma studiilor efectuate asupra modului de apariție a infecției cu noul tip de coronavirus, cercetătorii au demonstrat faptul că noul coronavirus (2019-nCoV) pătrunde în interiorul organismului uman pe cale respiratorie sau fecal-orală și se leagă de celulele pulmonare, cardiace și intestinale.

Ulterior, noul coronavirus își introduce materialul genetic (ARN-ul) în interiorul celulei infectate și formează copiile virale. Acestea din urmă sunt eliminate din celulă și se atașează de alte celule, pe care le va infecta și astfel ciclul replicativ se repetă.

Atașarea și pătrunderea ARN-ului viral în interiorul celulelor intestinale duce la infectarea acestora, cu apariția manifestărilor clinice gastro-intestinale.

Conform datelor din studiile clinice, celulele instestinului subțire - enterocitele proximale și distale, dețin în componență un număr mare de receptori ECAII și astfel sunt mult mai predispuse riscului de a fi infectate cu 2019-nCoV. Noul coronavirus pătrunde în interiorul celulelor intestinale prin intermediul acestor receptori: interacțiunea dintre receptorii ECAII aflați la nivelul intestinului subțire și noul coronavirus duce la apariția inflamației locale, cu diaree, grețuri, vărsături, febră și disconfort abdominal.

Pe lângă aceste manifestări clinice gastro-intestinale, înregistrate în cazul bolnavilor cu COVID-19, a mai fost înregistrată afectarea ușoară sau moderată a ficatului și a pancreasului (organe care, asemenea, celulelor intestinale, dețin în componență receptori ECAII).

Un studiu efectuat în rândul a 67 de bolnavi diagnosticați cu COVID-19 a arătat faptul că 17 din aceștia au fost depistați ulterior cu pancreatită.

De asemenea, în urma unui studiu efectuat în rândul a 148 de bolnavi diagnosticați cu COVID-19, s-a demonstrat că aproximativ 50% dintre aceștia au prezentat afectare hepatică.

Dovezi ale prezenței ARN-ului viral în materiile fecale ale bolnavilor infectați cu 2019-nCoV

În acest an, un studiu efectuat Guangdong, o provincie localizată în sudul Chinei, printre numeroasele cercetări efectuate în acest sens au realizat un studiu în rândul a 73 de bolnavi diagnosticați cu COVID-19, pentru a evalua posibilitatea transmiterii infecției cu 2019-nCoV pe cale fecal orală.

La finalul studiului s-a constatat faptul că, la 39 din cei 73 de bolnavi examinați, a fost identificată prezența ARN-ului viral în componența materiilor fecale. De asemenea, 17 din cei 39 de bolnavi au continuat să prezinte ARN viral în materiile fecale chiar și după ameliorarea simptomatologiei respiratorii.

Astfel, în urma cercetărilor efectuate, se recomandă includerea simptomelor gastro-intestinale alături de cele respiratorii și de febră în lista de manifestări clinice specifice COVID-19 și examinarea tuturor bolnavilor care prezintă astfel de manifestări clinice.

Un alt studiu realizat de către un grup de cercetători la Beijing în rândul a 133 bolnavi cu COVID-19, a demonstrat faptul că în aproximativ 20% din acești bolnavi (22 de persoane) ARN-ul viral persistă la nivelul materiilor fecal, în ciuda negativizării testelor respiratorii (probei faringiene).

Rezultatele acestor studii demonstrează faptul că transmiterea 2019-nCoV pe cale fecal-oral ar trebui luată în considerare.

În scopul prevenirii transmiterii 2019-nCoV pe cale fecal-orală Organizația Mondială a Sănătății impune respectarea următoarelor măsuri de igienă:

• Spălarea cu apă și săpun a mâinilor timp de cel puțin 20 de secunde
• Spălarea fructelor și legumelor cu apă de robinet
• Prepararea termică corespunzătoare a alimentelor
• Dezinfectarea frecventă a tuturor suprafețelor cu soluții care dețin în componență clor sau alcool
• Igienizarea vasului de toaletă cu o soluție pe bază de clor
• Închiderea capacului de toaletă oridecâte ori nu este folosit.