Microplasticele din alimentele ultraprocesate și riscul pentru sănătatea mintală: un semnal de alarmă emergent

Creșterea accelerată a consumului de alimente ultraprocesate este un fenomen global care redefinește modul în care ne hrănim. Deși aceste produse sunt convenabile și accesibile, tot mai multe dovezi sugerează că ele pot avea implicații profunde asupra sănătății mintale. Un articol recent publicat în Brain Medicine propune o ipoteză îngrijorătoare: microplasticele provenite din ambalajele și procesarea alimentelor ultraprocesate ar putea contribui la tulburările de sănătate mintală, cum ar fi depresia și anxietatea.

Alimentele ultraprocesate și sănătatea mintală

Alimentele ultraprocesate sunt formule industriale compuse din ingrediente derivate sau sintetizate din alimente integrale. Exemple clasice includ: supe instant, băuturi carbogazoase, produse de patiserie ambalate și gustări procesate. În țări cu venituri ridicate, aceste produse asigură peste jumătate din aportul caloric zilnic - în Statele Unite, procentul depășește 50%.

O revizuire sistematică publicată în The BMJ, care a analizat date de la aproape 10 milioane de participanți, a identificat următoarele riscuri asociate consumului ridicat de alimente ultraprocesate:

•  Creștere cu 22% a riscului de depresie
•  Creștere cu 48% a riscului de anxietate
•  Creștere cu 41% a riscului de tulburări ale somnului

La polul opus, intervențiile dietetice bazate pe alimentație neprocesată (precum dieta mediteraneană) au demonstrat ameliorări semnificative ale simptomelor depresive în studii clinice controlate randomizat.

Microplasticele: o verigă lipsă între dietă și psihic?

Autorii articolului propun că una dintre căile prin care alimentele ultraprocesate afectează sănătatea mintală este contaminarea cu microplastice și bisfenol A (BPA). Acestea sunt introduse în alimente prin:

•  Materialele plastice utilizate la ambalare
•  Procesarea termică (precum încălzirea la microunde)
•  Stocarea prelungită în recipiente din plastic

De exemplu, s-a demonstrat că un singur centimetru pătrat de plastic poate elibera peste 4 milioane de particule de microplastic în doar 3 minute de încălzire la microunde. Alte date arată că:
 Nuggeturile de pui conțin de 30 ori mai multe microplastice per gram decât pieptul de pui
 BPA, eliberat prin degradarea plasticului, a fost asociat cu depresia și autismul în studii observaționale umane

Dovezi privind prezența microplasticelor în creierul uman

Cercetările recente indică faptul că microplasticele pot traversa bariera hemato-encefalică. Un studiu publicat în Nature Medicine a identificat concentrații semnificative de microplastice în creierul uman, în special la pacienții cu demență, unde nivelurile erau de 3–5 ori mai mari decât la persoanele fără diagnostice cognitive. Aceste particule - în special polietilenă de sub 200 nanometri - erau de 7 până la 30 de ori mai numeroase decât în alte organe (ficat, rinichi).

Cu toate acestea, autorii subliniază că aceste asocieri nu implică o relație de cauzalitate directă. Totuși, creșterea cu 50% a concentrației cerebrale de microplastice între 2016 și 2024 corespunde cu creșterea consumului de alimente ultraprocesate în aceeași perioadă.

Mecanisme biologice implicate

Microplasticele și BPA pot afecta sistemul nervos prin:

•  Stres oxidativ și lezarea neuronilor
•  Disfuncție imunitară și neuroinflamație
•  Perturbarea neurotransmițătorilor precum acetilcolina, GABA și glutamatul - toți implicați în tulburările psihiatrice
•  Disfuncții endocrine și modificări epigenetice

Aceste mecanisme au fost documentate mai ales în studii pe animale și culturi celulare, dar sunt relevante având în vedere acumularea dovedită de microplastice în creierul uman.

Dovezi indirecte din intervenții dietetice

Studiul SMILES, primul trial randomizat din psihiatria nutrițională, a testat impactul unei diete sănătoase asupra depresiei moderate până la severe. După 12 săptămâni:

•  32% dintre participanții cu dietă sănătoasă au intrat în remisie, față de doar 8% în grupul de control
•  Numărul necesar de pacienți de tratat pentru remisie: 4,1

Deși studiul nu a măsurat direct expunerea la microplastice, este logic să presupunem că reducerea alimentelor ultraprocesate a dus indirect la reducerea aportului de microplastice.

Necesitatea unui indice de risc alimentar pentru microplastice

În prezent, nu există instrumente standardizate care să cuantifice expunerea la microplastice din dietă. Autorii propun dezvoltarea unui Indice Dietetic al Microplasticelor (Dietary Microplastic Index – DMI), care să evalueze potențialul acumulativ al microplasticelor în funcție de consumul alimentar.

Un astfel de instrument ar putea fi echivalent cu:

•  Indicele Inflamator Dietetic, folosit pentru estimarea potențialului inflamator al dietei
•  Clasificarea Nova, care evaluează gradul de procesare al alimentelor

Integrarea unui Indice Dietetic al Microplasticelor în studiile nutriționale viitoare ar putea permite evaluarea legăturii dintre expunerea la microplastice și riscul de tulburări mentale la scară populațională.

Concluzii

Odată cu acumularea de dovezi privind prezența microplasticelor în creier și asocierea lor cu alimentele ultraprocesate, se conturează un nou cadru explicativ pentru tulburările de sănătate mintală din epoca industrializării alimentare. Deși relațiile cauzale rămân de stabilit, este evident că:

•  Reducerea consumului de alimente ultraprocesate poate aduce beneficii nu doar metabolice, ci și psihologice
•  Microplasticele și compușii asociați (BPA) pot reprezenta un risc emergent în patologia neuropsihiatrică
•  Cercetările viitoare trebuie să integreze măsurători de microplastice în trialurile nutriționale pentru a valida aceste ipoteze

Într-o eră în care „ești ceea ce mănânci” capătă valențe tot mai biologice, acest articol marchează un pas important către recunoașterea poluării alimentare invizibile ca posibil determinant al sănătății mintale.