Mit: frigul cauzează răceala — virusurile răcelii și transmiterea în spații închise

Ce cauzează, de fapt, răceala

Răceala comună reprezintă o infecție ușoară a căilor respiratorii superioare, care includ nasul și gâtul^[1]. Cauza ei nu este temperatura, ci virusurile: peste 200 de virusuri respiratorii diferite pot provoca o răceală, cele mai frecvente fiind rinovirusurile^[3]. Pe lângă acestea, și alte virusuri — precum coronavirusurile umane obișnuite, virusurile paragripale, adenovirusurile și enterovirusurile — pot cauza răceli^[3].

Tocmai pentru că este o boală virală, antibioticele nu ajută în cazul răcelii: ele acționează asupra bacteriilor, nu a virusurilor^[2]. Iar fără un virus, simpla expunere la frig nu poate declanșa boala. Cu alte cuvinte, poți sta toată ziua în frig fără să răcești, dacă nu intri în contact cu virusul — și poți răci în plină vară, dacă îl iei de la cineva. Simptomele apar de obicei la câteva zile după infectarea cu virusul, nu imediat după expunerea la frig^[1].

De ce poți răci în orice anotimp

Unul dintre cele mai clare argumente împotriva mitului este că răcelile nu apar doar iarna. Poți face o răceală în orice perioadă a anului^[3]. Deși răcelile sunt mai frecvente iarna și primăvara, le poți contracta oricând^[1].

Circulația virusurilor

Explicația ține de circulația virusurilor. Multe virusuri respiratorii circulă mai ales în lunile reci, dar altele, care provoacă aceleași simptome, circulă primăvara, vara sau toamna^[3]. Așadar, sezonalitatea răcelilor nu este dictată de termometru, ci de ce virusuri sunt în circulație și de cât de ușor se transmit între oameni într-un anumit moment. De altfel, adulții fac în medie două-trei răceli pe an, iar copiii și mai multe — un ritm care nu se potrivește cu ideea că boala apare doar la frig^[3].

Adevăratul vinovat al iernii: spațiile închise

Dacă nu frigul în sine, atunci de ce răcim mai des iarna? Răspunsul stă în comportamentul nostru, nu în temperatură. Virusurile răcelii sunt foarte contagioase și se răspândesc de la o persoană la alta prin aer și prin contact personal apropiat^[1]. Te poți infecta și atingând o suprafață pe care se află virusul și apoi ducând mâna la ochi, nas sau gură — de pildă, după ce dai mâna cu cineva răcit sau atingi o clanță^[1].

Or, iarna petrecem mult mai mult timp în interior, înghesuiți, cu ferestrele închise și cu mai puțină ventilație. Aceste condiții sunt ideale pentru transmiterea virusurilor: stăm aproape unii de alții, respirăm același aer și atingem aceleași suprafețe. Practic, nu frigul ne îmbolnăvește, ci aglomerația din spațiile închise pe care frigul ne obligă să le căutăm. Școlile, birourile și mijloacele de transport pline devin, astfel, adevăratele locuri de răspândire a răcelilor — nu strada rece.

Cum se răspândesc virusurile

Înțelegerea modului de transmitere ajută la spulberarea mitului. Majoritatea virusurilor respiratorii se răspândesc prin picăturile pe care o persoană infectată le eliberează atunci când tușește sau strănută^[3]. Aceste picături pot pătrunde în corp dacă le inhalezi sau dacă atingi o suprafață contaminată și apoi îți atingi ochii, nasul sau gura^[3].

Unele virusuri se transmit și prin contact personal apropiat, cum ar fi statul de vorbă față în față sau strânsul mâinii cu o persoană infectată, urmat de atingerea feței^[3]. Toate aceste căi de transmitere au în comun apropierea de oameni, nu temperatura aerului. De aceea, măsurile de prevenție vizează contactul cu virusul, nu protejarea de frig. O persoană răcită rămâne contagioasă până când toate simptomele dispar, ceea ce durează de obicei una-două săptămâni^[2].

Răceală sau gripă?

Adesea, „răceala” este confundată cu gripa, deși sunt boli diferite, provocate de virusuri diferite. Simptomele se aseamănă, dar gripa tinde să fie mai severă^[2]. O răceală apare treptat, în 2-3 zile, și afectează mai ales nasul și gâtul, lăsându-te să-ți continui în general activitățile; gripa apare brusc, în câteva ore, afectează mai mult decât nasul și gâtul și te lasă epuizat, prea bolnav pentru a funcționa normal^[2].

Această distincție este utilă, pentru că virusurile gripale și cele care provoacă simptome de tip COVID-19 sau infecția cu virusul sincițial respirator (VSR) pot da manifestări asemănătoare răcelii, dar pot duce la boli mai grave^[3]. Dacă ai simptome de răceală și suspectezi gripa sau COVID-19, mai ales dacă ai risc crescut de boală severă, testarea este utilă, întrucât pentru gripă și COVID-19 există tratamente antivirale eficiente dacă sunt începute devreme^[3].

Ce previne, cu adevărat, răceala

Nu există un vaccin împotriva răcelii comune, dar îți poți reduce riscul de a o contracta sau de a o transmite prin câteva gesturi simple^[1]. Cel mai important este spălatul frecvent al mâinilor cu apă și săpun, timp de cel puțin 20 de secunde^[1]. La fel de util este să eviți să-ți atingi fața, nasul sau gura cu mâinile nespălate^[1].

Printre celelalte măsuri se numără evitarea contactului apropiat cu persoanele bolnave, curățarea și dezinfectarea suprafețelor atinse des, acoperirea tusei și a strănutului cu un șervețel și rămânerea acasă atunci când ești bolnav^[1]. Aerisirea regulată a încăperilor, mai ales iarna, completează această listă. Toate acestea protejează mult mai eficient decât un fular în plus. Există, de altfel, puține dovezi că suplimente precum vitamina C, echinacea sau usturoiul ar preveni răcelile sau ar grăbi vindecarea^[2].

Ce este adevărat din povestea cu frigul

Ca multe mituri, și acesta are un sâmbure de plauzibilitate. Frigul nu cauzează răceala, dar iarna creează condițiile care favorizează răspândirea virusurilor — în primul rând prin aglomerarea în interior. În plus, unele virusuri respiratorii circulă mai intens în sezonul rece^[3].

Important este însă să nu confundăm asocierea cu cauzalitatea. Faptul că răcelile și frigul apar în același sezon nu înseamnă că frigul le provoacă. Adevăratul motor al îmbolnăvirilor rămâne virusul, transmis de la om la om — frigul doar ne aduce mai aproape unii de alții. A sta în frig fără mănuși îți va îngheța mâinile, dar nu îți va da o răceală în absența unui virus.

Cum tratezi o răceală

Pentru că este o infecție virală, răceala nu are un tratament care să o vindece; organismul o învinge singur, de obicei în una-două săptămâni^[1]. Între timp, te poți simți mai bine odihnindu-te, hidratându-te suficient, făcând gargară cu apă sărată și, la nevoie, luând medicamente fără rețetă pentru durere sau febră^[1]. Trebuie evitată aspirina la copii și adolescenți, iar unele medicamente pentru tuse și răceală nu sunt recomandate copiilor mici^[1].

Este bine să ceri sfatul medicului dacă apar simptome îngrijorătoare: dificultăți de respirație, febră care durează mai mult de câteva zile, simptome care nu se ameliorează după 10 zile sau care se ameliorează și apoi revin, ori agravarea unor afecțiuni cronice^[1]. La persoanele cu imunitate slăbită sau cu boli respiratorii, o răceală se poate complica și necesită mai multă atenție^[1].

Concluzii / De reținut

Mitul „frigul cauzează răceala” confundă două lucruri care se petrec în același timp: frigul și sezonul răcelilor. În realitate, răceala este o infecție provocată de virusuri precum rinovirusurile, nu de temperatura scăzută, iar dovada cea mai simplă este că poți răci în orice anotimp. Motivul pentru care ne îmbolnăvim mai des iarna nu este frigul în sine, ci faptul că el ne adună în spații închise și aglomerate, unde virusurile se transmit ușor prin aer, prin contact apropiat și prin suprafețe atinse de toți. Prin urmare, cea mai bună protecție nu este să te ferești de frig, ci să-ți speli des mâinile, să eviți să-ți atingi fața, să stai departe de persoanele bolnave și să aerisești încăperile. Îmbracă-te bine ca să-ți fie cald și confortabil — dar pentru a nu răci, igiena și distanța de virus contează mult mai mult decât un fular. A înțelege adevărata cauză a răcelii ne ajută să ne protejăm corect, în loc să ne bizuim pe măsuri care nu au efect.