Muzica îi ajută pe copiii mici să recunoască emoțiile de la o vârstă fragedă

©

Autor:

Muzica îi ajută pe copiii mici să recunoască emoțiile de la o vârstă fragedă

Recunoașterea emoțiilor este fundamentală pentru funcționarea socială. Muzica, prin proprietăți universale (tempo, intensitate, înălțime), poate transmite rapid valență (negativ–pozitiv) și activare (scăzută–ridicată) și oferă o paradigmă utilă pentru evaluarea cunoașterii emoționale la preșcolari, care încă deprind indicii faciale și verbale. Trăsăturile „lipsit de emoții” - LE (empatie scăzută, vinovăție limitată) sunt factori de risc pentru probleme externalizante; mecanisme propuse includ sensibilitate redusă la amenințare și afiliație scăzută. Întrebarea-cheie: pot copiii mici identifica emoții din muzică și, dacă da, cum se leagă performanța de trăsăturile LE?

Obiectivele studiului Universității din Pennsylvania

  • Scop 1: cuantificarea acurateții recunoașterii emoțiilor muzicale (fericire, tristețe, frică, calm) și a dependenței de valență, activare și caracteristici muzicale obiective (tonalitate majoră/minoră, tempo), cu efecte de vârstă și sex.
  • Scop 2: asocierea dintre trăsăturile LE și acuratețea generală, respectiv pe dimensiuni (valență/activare) și emoții specifice; testarea rolului sensibilității la amenințare și afiliației.

Metodologie

Participanți

  • Eșantion inițial: 162 copii (36–71 luni; M=53,02; SD=9,90), 50% fete; analiză finală n=144 (3 ani: 49; 4 ani: 48; 5 ani: 47; fete: 47,9%).
  • Criterii de excludere: probleme tehnice (n=8), dificultăți comportamentale (n=2), <75% probe (n=2), stil de răspuns modelat (n=6).
  • Cadru: vizită online (Zoom ~30 min), consimțământ scris părinte, asistență RA; compensare financiară; aprobare IRB.

Task-ul de ascultare (MELT, versiune prescolară)

  • Stimuli: 20 clipuri instrumentale a câte 5 s (5/emoție: fericire – valență pozitivă/activare mare; frică – negativă/mare; tristețe – negativă/scăzută; calm – pozitivă/scăzută).
  • Răspuns: alegere forțată față–emoție (desene colorate); o probă de practică; randomizare a clipurilor; ordinea fețelor fixă în interiorul participantului, pseudoaleatoare între participanți.
  • Punctare: corect=2 (emoție exactă), potrivire doar de valență=1, incorect/nu știu=0; pentru analize secundare: binar (corect vs. incorect).
  • Trăsături muzicale: cheie (major/minor) și tempo extrase automat.

Chestionare părinte

  • LE: Inventory of Callous–Unemotional Traits, model bifactor (α=0,84; scor factor general).
  • Probleme de conduită (PC): SDQ–PC 5 itemi (α=0,51; scor factor).
  • Temperament: STARS – sensibilitate la amenințare (13 itemi; α=0,72) și afiliație (15 itemi; α=0,88).

Analize statistice

  • Software: R (tidyverse, lme4, ordinal, brms).
  • Modele: efecte mixte (intercept aleator per participant); ordinal (0/1/2) și logistic (binar) pentru robustețe.
  • Predictori: valență (−0,5/0,5), activare (−0,5/0,5), cheie (minor/major), tempo, vârstă, sex; interacțiuni 2/3 căi.
  • Scop 2: LE, PC, valență, activare (și interacțiuni); analize suplimentare pe emoții specifice; teste cu amenințare/afiliație.

Rezultate

Acuratețe globală și pe emoții

  • Peste pericol: 36% probe corecte vs. 25% așteptat (t(143)=7,80, p<0,001); pe emoții: frică 39,8%, fericire 40,1%, tristețe 30,9%, calm 33,0% (toate p<0,003).
  • Potriviri de valență: +23% din probe; acuratețe combinată (corect + valență) ~59%; când greșesc, copiii tind să aleagă aceeași valență cu răspunsul corect.

Determină acuratețea dimensiunile emoției?

  • Activare: mare > mică (B=0,31; SE=0,07; OR=1,37; p<0,001); valența – fără efect principal; fără interacțiune valență×activare.
  • Vârsta: creștere a acurateții odată cu vârsta (B=0,29; SE=0,05; OR=1,33; p<0,001); sex – nesemnificativ.
  • Interacțiune vârstă×activare: B=0,27; SE=0,07; OR=1,32; p<0,001 - progres mai accentuat la activare mare (β=0,43; p<0,001) decât la activare mică (β=0,15; p=0,02).

Caracteristici muzicale obiective

  • Cheie majoră: acuratețe mai bună (B=0,20; SE=0,07; OR=1,22; p=0,008).
  • Tempo: fără efect principal; fără interacțiune cheie×tempo; fără diferențe după vârstă/sex.

Trăsături LE și recunoașterea emoțiilor din muzică

  • Efect global: LE mai ridicat → acuratețe mai scăzută (B=−0,17; SE=0,06; OR=0,84; p=0,004).
  • Multinomial: LE prezice mai multe incorecte vs. corecte (B=−0,21; SE=0,07; OR=0,80; p=0,002) și incorecte vs. valență (B=−0,12; SE=0,06; OR=0,89; p=0,05); valență vs. corect – n.s.
  • Interacțiuni LE×dimensiuni:
    • LE×valență: B=−0,14; SE=0,07; OR=0,87; p=0,04 - asocieri mai negative pentru valență pozitivă (β=−0,25; p<0,001) decât pentru negativă (β=−0,10; p=0,15).
    • LE×activare: B=0,15; SE=0,07; OR=1,16; p=0,04 - relații mai negative pentru activare mică (β=−0,25; p<0,001) decât pentru mare (β=−0,10; p=0,15).
  • Pe emoții: LE corelat cu mai puține probe corecte la calm (r=−0,27; p=0,001) și tristețe (r=−0,17; p=0,04); nesemnificativ pentru fericire (r=−0,16; p=0,06) și frică (r=0,03; p=0,68).
  • Robustețe: rezultatele nu se schimbă fără controlul PC; fără interacțiuni LE×cheie/tempo, LE×vârstă sau LE×sex.

Temperament: amenințare și afiliere

  • Sensibilitate la amenințare mai scăzută → acuratețe mai slabă (B=−0,12; SE=0,06; OR=0,89; p=0,04).
  • Afiliație: fără asociere semnificativă (p=0,73).

Interpretare

Preșcolarii, chiar și cu expunere minimă la sarcini de acest tip, recunosc peste nivelul hazardului emoțiile transmise de clipuri muzicale scurte, cu progres odată cu vârsta. Activarea ridicată (clipuri „energice”) și cheia majoră facilitează identificarea, probabil prin creșterea salienței afective. În oglindă cu literatura despre indicii faciale, copiii cu trăsături LE mai ridicate prezintă un deficit generalizat de recunoaștere, mai pronunțat pentru valență pozitivă și activare mică (calm, tristețe). Faptul că asocierile LE cu frica (activare mare) sunt slabe sugerează că purtătorul muzical poate amplifica trăirea emoției și reduce barierele de procesare întâlnite la indicii statici.

Legătura dintre sensibilitatea scăzută la amenințare și acuratețe susține ipoteza riscului pentru LE; absența relațiilor cu afiliația indică o posibilă specificitate pe dimensiunea amenințare în această vârstă.

Implicații

  • Evaluare: sarcini online scurte, fără conținut verbal, pot măsura valid cunoașterea emoțională la 3–5 ani.
  • Intervenție: muzica (mai ales piese cu activare ridicată sau în cheie majoră) poate servi ca instrument adițional pentru a crește saliența emoțiilor în programe de dezvoltare socio-emoțională la copii cu trăsături LE.
  • Cercetare: extinderea către clipuri mai lungi și seturi emoționale mai diverse; includerea măsurilor fiziologice pentru a disocia recunoașterea de rezonanța afectivă.

Limitări

  • Eșantion conveniență (niveluri scăzute de LE/PC; statut socio-economic relativ înalt); generalizare limitată.
  • Fiabilitate PC modestă (α=0,51), deși modelarea pe factor a îmbunătățit estimarea.
  • O singură probă de practică; lipsa unei sarcini de control non-emoțional pentru specificitatea performanței.
  • Set emoțional restrâns (4 emoții) și clipuri foarte scurte (5 s).

Concluzii

Copiii de 3–5 ani recunosc emoțiile din muzică peste nivelul riscului, cu o curbă de învățare favorizată de activare ridicată și cheie majoră. Trăsăturile LE se asociază cu acuratețe globală mai scăzută, în special pentru valență pozitivă și activare mică, aliniindu-se cu sensibilitatea scăzută la amenințare ca mecanism. Muzica se conturează ca fereastră experimentală și instrument posibil pentru susținerea dezvoltării socio-emoționale timpurii și orientarea intervențiilor preventive la copiii cu risc de traiectorii externalizante.


Data actualizare: 11-08-2025 | creare: 11-08-2025 | Vizite: 223
Bibliografie
Yael Paz, et al. (2025). Hearing a Feeling: Music Emotion Recognition and Callous-Unemotional Traits in Early Childhood. Wiley Periodicals LLC. https://doi.org/10.1111/cdev.70024

Image by mdjaff on Freepik
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Muzica, un nou nstrument de evaluare a nivelului de conștiență la copiii cu lezini cerebrale
  • Muzica liniștitoare în secțiile de terapie intensivă neonatală
  •