Nedreptatile la serviciu ii afecteaza fizic si psihic pe salariati si ii fac mai putin buni in plan profesional

Data publicării: 13-06-2007

Performanta in scadere, absenteism: inegalitatile resimtite de angajati fac ravagii. Terenurile de risc sunt remuneratiile, evaluarile si deciziile intempestive, scrie Catherine Dubouloz in articolul sau aparut intr-o editie recenta a cotidianului Le Temps.
    Acesta este un subiect putin sau deloc abordat in intreprinderi. Si totusi, cine, in cursul vietii sale profesionale, nu a simtit, intr-o zi sau alta, o nedreptate, fie ea mica sau mare? O mie si una de situatii pot fi cauza acesteia, dar unele pot mari aceasta senzatie. Terenurile de risc? Compararea salariilor sau a altor avantaje intre angajati, problema interviurilor de evaluare, maniera in care sunt facute promovarile si aplicarea unor decizii fara consultare si explicatii.
    Aceste probleme de dreptate si consecintele lor in termeni de gestionare a resurselor umane /RH/ au facut obiectul unei conferinte la Universitatea din Geneva, organizata la 22 mai a.c. de Grupul Resurse Umane al sectiunii Inalte Studii Comerciale /HEC/. Organizatorul conferintei, Lionel Thelen, este psihosociolog. El este responsabil de cercetari al FNS /Fondul National Elvetian/, detasat la Scoala Normala din Lyon si a publicat, recent, un mic volum /""La justice dans les organisations. Des discours aux pratiques"" (Dreptatea in organizatii. De la discursuri la practici), in colectia Dossier HRM, nr. 5, Jobindex media ag, Zurich, 2007/ despre dreptatea in cadrul organizatiilor, o disciplina aflata la intretaierea studiilor despre dreptatea sociala si psihologia sociala, in curs de dezvoltare in lumea academica francofona.

    Repercusiuni importante
    ""In intreprinderi, responsabilii RH rareori iau in seama acest subiect, apreciaza cercetatorul. Cu toate acestea, repercusiunile lui sunt importante. Sentimentul de nedreptate afecteaza pe toata lumea - muncitori, cadre superioare, femei si barbati si persoane cu vechime. Dar nu toti reactioneaza in acelasi fel."" Ce inseamna aceasta? Muncitorii, intr-un spirit inca marcat de luptele colective, vor avea tendinta de a-si compara salariile intre ei, in cadrul intreprinderii lor. Remuneratii diferite intre colegi vor putea da nastere, asadar, unor sentimente de nedreptate. In ceea ce le priveste, cadrele superioare, intr-un context de remunerare individuala in functie de merit, se vor compara si mai mult cu egalii lor din alte societati din acelasi sector de activitate. In cazul lor, o nemultumire legata de o remuneratie considerata prea mica fata de concurenta risca sa provoace demisii in lant.
    In linii generale, femeile sunt mai rapid multumite cu o crestere salariala, fie ea si minima, constata psihosociologul, in timp ce, pentru a multumi un barbat, va fi nevoie de mai mult. ""Pentru un DRH /director de resurse umane/, este important sa cunoasca aceste elemente"", adauga expertul.

    Merit, egalitate, necesitate
    Potrivit cercetatorilor, nedreptatile survin mai ales in trei mari domenii. Primul asemenea teren  include tot ceea ce are tangenta directa cu retributiile /salarii, prime, promovari, avantaje etc./. Sentimentul de dreptate se bazeaza, in aceasta privinta, pe trei principii: meritul /cu cat eforturile facute sunt mai mari, cu atat mai mult se asteapta salariatul sa fie recompensat/, egalitatea /toata lumea din intreprindere trebuie sa aiba acelasi numar de zile de concediu, de exemplu/, nevoia /angajatii trebuie sa primeasca un salariu satisfacator pentru a trai/.
    A doua sursa posibila de nedreptati: procedurile prost aplicate sau prost comunicate. Pentru ca procedurile sa fie considerate adecvate, ele trebuie sa fie aplicate in acelasi fel pentru toti; ele trebuie sa decurga din informatii exacte, sa poata fi corectate si sa tina seama de criterii considerate pertinente de catre angajati. ""In cazul in care angajatii si-au putut face auzit glasul, deciziile vor fi mai usor acceptate, chiar daca ele nu au tinut, in final, seama de revendicarile lor"", analizeaza Lionel Thelen.
    In fine, a treia sursa de nemultumire, relatiile si interactiunile dintre superiori si subalterni sau dintre diversii angajati. Maniera in care sunt transmise procedurile de catre directiune intra si ea in aceasta categorie. ""Angajatii sunt foarte afectati de calitatea relatiilor de serviciu, de modul in care li se vorbeste, spune cercetatorul. Doua elemente se afla la baza sentimentului de dreptate in  acest domeniu: ei trebuie sa se simta respectati in comunicare, informatiile date despre deciziile luate trebuie sa fie explicate si justificate.""
    ""Toate aceste elemente trebuie sa fie luate in seama impreuna, ele fiind interdependente"", adauga psihosociologul.
    De ce ar trebui directorul de resurse umane sa se preocupe de starile de spirit ale angajatilor? ""Orice nedreptate traita, intr-o intreprindere, de un salariat, il poate face pe acesta sa fie mai putin bun, mai putin performant, mai putin angajat si mai putin motivat"", explica Lionel Thelen. Legatura este la fel de directa si cu absenteisul.

    O stima de sine sporita
    Intr-un mediu profesional in care relatia cu munca s-a individualizat mult, ""sentimentele de nedreptate au un impact din ce in ce mai mare asupra persoanelor. Aceasta poate induce probleme psihosomatice si fizice grave, mergand de la dureri de stomac la eczeme, zona zoster, probleme cardiace sau depresie.""
    Nedreptatea, constata cercetatorul, ii provoaca un stres aceluia care o sufera. Pentru a scapa de acest stres, salariatul va avea mai degraba tendinta de a se refugia in rutina, intr-un cotidian testat si cunoscut. Inversul schimbarilor, in cazul in care acestea sunt prezente in intreprindere. ""Intr-o perioada de incertitudine, sentimentele de nedreptate sunt exacerbate, dreptatea devenind un fel de valoare-refugiu. Intelegerea acestui lucru si favorizarea echitatii permite invingerea unei parti a rezistentelor la schimbare.""
    Alte contributii pozitive: sentimentul de a fi tratat corect determina o mai buna acceptare a deciziilor, o mai mare satisfactie la serviciu, un atasament sporit fata de firma, comportamente de loialitate, performante mai bune, si o stare de bine sporita prin intermediul unei stime de sine si sentimente de autoeficienta intensificate.

    Actori in intreprindere
    Lionel Thelen nu ii copleseste cu critici pe responsabilii RH: ""Ei traiesc o permanenta dilema, intrucat trebuie, in acelasi timp, sa satisfaca strategiile directiei intreprinderii si sa fie campionii angajatilor."" El le intinde mana: ""Dupa parerea mea, pentru a ameliora starea de bine din intreprinderi, trebuie sa se inteleaga ca, intr-o perspectiva de responsabilitate sociala si de dezvoltare durabila, a fi campionul angajatilor permite satisfacerea in cel mai inalt grad a dimensiunii manageriale."" Pentru psihosociolog, viitorul include, deci, un management cu fata mai umana, care ii considera pe angajati, participanti la intreprindere.
    In continuare, semnatara articolului reda ""Trei experiente si invatamintele lor"", prezentand unele cercetari ce fac lumina in ceea ce priveste sentimentele angajatilor.

    Dispretuit de angajator
    Thelen a fost chemat ""la capataiul"" sectiei de psihiatrie a unui mare spital elvetian. Semnalul de alarma, pentru conducerea acestuia, era o rata ridicata a absenteismului infirmierilor. Dupa sase luni de ancheta si interviuri, psihosociologul si-a depus concluziile. In aceasta sectie, infirmierii se simteau in permanenta suprasarcina de lucru, caci pavilioanele de primire erau supraaglomerate in mod constant. Fiecare camera avea 19-20 de paturi, in loc de 16, cate erau prevazute. Aceasta noua sarcina de lucru a fost, incetul cu incetul, considerata ""normala"" de catre conducere, dar nu si de angajatii respectivi.
    Pe de alta parte, infirmierele si infirmierii nu se simteau ascultati de medici, si sufereau de pe urma  unei lipse de sprijin din partea ierarhiei spitalicesti.
    Consecinta: un absenteism in crestere, cazuri de epuizare profesionala /""burn out"" in limba engleza/, dar si de prezenteism, acel mod de a fi prezent fizic la serviciu insa fara a fi cu adevarat, din cauza marcatei goliri interioare. Cum absentii nu erau inlocuiti in sectii inainte de 30 de zile, cei care se simteau rau trageau cat mai mult posibil de ei inainte de a lipsi, pentru a evita o sarcina de lucru suplimentara asupra colegilor lor. ""Personalul se simtea prada unor asemenea nedreptati incat, putin cate putin, implicarea sa profesionala disparea"", comenteaza cercetatorul.

    Nu te obisnuiesti
    La randul sau, psihosociologul american Jerald Greenberg a facut un experiment intr-o firma de renovari. El a dat peste cap organizarea si atribuirea birourilor, ce erau asteptate in functie de statutul ierarhic al angajatilor din intreprindere, adica un spatiu mare inchis pentru cadrele de conducere, unul mediu pentru sefii mai mici si un birou deschis pentru subalterni. El a atribuit, uneori, un birou mare inchis unui simplu subaltern /supraremunerare la nivelul spatiului/ si unul mic unui director. ""Greenberg a constatat, povesteste Lionel Thelen, ca cei care primisera un birou prea mare se obisnuiau foarte repede cu aceasta situatie si ca ea avea, apoi, doar un impact redus asupra muncii lor. Ei munceau mai mult la inceput, dupa care reveneau la nivelul prealabil al productivitatii. In schimb, cei care primisera un birou prea mic, simteau lucrul acesta ca pe o profunda nedreptate, si isi reduceau productivitatea in mod durabil. In fond, ei nu se obisnuiau cu aceasta.""

    Comunicare redusa
    Jerald Greenberg a facut si un alt experiment. Acesta s-a desfasurat in doua intreprinderi din acelasi sector de activitate, afectate de o scadere a numarului de comenzi. Confruntandu-se cu dificultati, cele doua directiuni au hotarat sa reduca salariile cu 15 la suta pe o perioada de zece saptamani. In prima intreprindere, informatia a fost comunicata foarte succint. In cea de-a doua, ea a fost explicata pe larg, comentata cu ajutorul planurilor contabile, directia confirmand faptul ca va fi afectata si ea.
    In mod nesurprinzator, decizia a fost mai bine receptata in cel de-al doilea caz. Dar, mai ales, in primul caz au fost constatate numeroase furturi in cadrul intreprinderii, ca si cum angajatii isi permiteau o compensatie neoficiala a reducerii castigului. ROMPRES
Sursa: Rompres, 13-06-2007, Vizualizari 1551
 Agentia Nationala de Presa Agerpres Stirile medicale sunt furnizate de Agentia Nationala de Presa "Agerpres", partenerul nostru pe sectiunea de Noutati si Stiri medicale.
 
 
 
Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.