Neurologie și neuroștiințe

Genetica poate influența necesitățile individuale ale unei persoane în privința numărului de ore de somn de care aceasta are nevoie pentru a-și putea îndeplini sarcinile zilnice și implicit riscul său de a dezvolta boli neurologice. Un nou studiu arată că persoanele care au nevoie de mai puțin de opt ore de somn pe noapte sun...

Un algoritm de inteligență artificială (AI) îmbunătățit de cercetătorii de la Universitatea de Tehnologie din Kaunas a reușit detectarea bolii Alzheimer din investigații de imagistică prin rezonanță magnetică (IRM) cu o precizie de peste 98%. Instrumentul dezvoltat de cercetători ar putea facilita procesul de diagnosticare al bo...

Nevoia de somn în timpul zilei, văzută drept o consecință firească a îmbătrânirii, poate indica posibilitatea de apariție în rândul persoanelor vârstnice a bolii Alzheimer și a altor forme de demență, indică un studiu la care au participat oameni de știință de la trei universități de renume din SU...

Boala Parkinson, o afecțiune neurodegenerativă frecventă, este tradusă clinic prin alterarea la nivel cerebral a neuronilor dopaminergici responsabili de funcțiile musculare, ceea ce duce la tremor, mișcări involuntare și dezechilibrări. Cercetătorii de la Universitatea din Geneva au descoperit anumite gene în rândul musculiț...

Locuirea la mai puțin de 300 de metri de spațiile verzi reduce riscul de a suferi un accident vascular cerebral cu 16%, constată un nou studiu publicat în revista Environment International. Studiul a luat în considerare informații despre expunerea la trei poluanți atmosferici asociați cu traficul vehiculelor. Participanții la stu...

Un nou studiu condus de profesorii Cullum Munro și Jeffrey Schaffert ai Universității din Texas atestă declinul cognitiv ca fiind principalul factor ce determină durata vieții pacienților ce suferă de Alzheimer din momentul diagnosticării. Cercetătorii au analizat o bază de date a Centrului Național de Coordonare a bolii Alzheimer, ce c...

Un grup de cercetare compus din oameni de știință de la Universitatea din Osaka a descoperit că peptidele beta-amiloid, asociate adesea cu patologia Alzheimer, sunt secretate inclusiv în țesuturile periferice sensibile la glucoză și insulină. Studiul sugerează un posibil mecanism care leagă diabetul de boala Alzheimer și indică fa...

Comportamentele de anxietate și frică sunt influențate de activitatea celulelor dintr-o regiune a creierului aflată în strânsă legătură cu cerebelul, indică un nou studiu. Descoperirea oferă o nouă țintă potențială de medicamente pentru tratarea anxietății și a tulburărilor psihologice. Medicamentele utilizate în...

Persoanele care suferă un accident vascular aterotrombotic (AVC aterotrombotic) și care au niveluri crescute de trigliceride prezintă un risc semnificativ mai mare de a suferi un nou accident vascular cerebral sau de a dezvolta alte probleme cardiovasculare în decurs de un an de la primul eveniment cardiovascular, comparativ cu persoanele ...

Un studiu recent al cercetătorilor americani arată că modificările asociate bolii Alzheimer din creier pot fi identificate înainte de apariția oricăror simptome, utilizând un test sanguin. Descoperirea ar putea duce la utilizarea tratamentelor preventive înainte de orice pierdere de memorie. Rezultatele susțin studiul conti...

Folosind inteligența artificială (IA) și robotica pentru a formula proteine ​​terapeutice, o echipă de cercetători de la Universitatea Rutgers a stabilizat cu succes o enzimă capabilă să degradeze țesutul cicatricial rezultat din rănile măduvei spinării și să promoveze regenerarea țesutului. Descoperirile cercetătorilor oferă s...

Cercetătorii de la Universitatea din Bonn au descoperit că stresul are un impact nefavorabil asupra legăturilor neuronale ale rozătoarelor după ce sunt expuse la stres. Acest efect a fost însoțit, de asemenea, de apariția unor deficite motorii și ridică riscul ca stresul să poată lăsa sechele cerebrale permanente. Mecanismul prin ...

O nouă descoperire arată că o proteină implicată în mod normal în îndepărtarea resturilor celulare se poate condensa în formațiuni fibrilare, afectând celulele cerebrale. La analiza creierului unei persoane afectate de Alzheimer se pot observa aglomerări anormale de proteine. Începând cu 1980, &icir...

Un studiu recent realizat de oamenii de știință de la Universitatea Cambridge a arătat că pacienții care suferă de o formă de demență se adaptează mai greu la schimbări, de cele mai multe ori ducând o adevărată „luptă” în a rezolva problemele neprevăzute. Premiza studiului a fost un simptom comun care apare &...

Persoanele cu deficiențe cognitive ușoare ar putea să nu dezvolte în mod inevitabil demență, iar studiile superioare și abilitățile lingvistice avansate le-ar putea dubla șansele de a reveni la normal, constată un studiu condus de cercetătorii de la Universitatea din Waterloo. Studiul contrazice o presupunere obișnuită, conform c...

Consumul unei cantități reduse sau moderate de alcool poate avea efecte negative asupra sănătății creierului. Un studiu recent a găsit dovezi semnificative care atestă o asociere între consumul de alcool, chiar și în cantități reduse, și reducerea volumului creierului. Studiul arată că efectele încep să fie observat...

Studiile epidemiologice arată că femeile au de două ori mai multe șanse decât bărbații să dezvolte boala Alzheimer (AD), cauzele fiind însă neclare. Un nou studiu, condus de cercetători de la Institutul de Tehnologie Avansată din Shenzen stabilește o potențială cauză a incidenței mai mari a bolii la femei. Integrând...

Nicotinamida ribozidă (NR), un compus care face parte din familia vitaminei B3, folosit ca supliment nutrițional pentru a crește nivelul celular de NAD (nicotinamidă adenin dinucleotide), poate fi un potențial tratament pentru boala Parkinson, indică un studiu internațional realizat de cercetători de la Spitalul Universitar Haukeland si Uni...

Femeile care intră la menopauză foarte devreme, înainte de vârsta de 40 de ani, sunt mai susceptibile să dezvolte demență de orice tip mai târziu în viață, comparativ cu femeile care intră la menopauză după vârsta de 50 de ani, potrivit concluziilor unui studiu preliminar. Conștientizarea riscului crescut po...

Pacienții cu scleroză multiplă raportează adesea simptome mai severe ale bolii după consumul de produse lactate. În cadrul unui nou studiu, cercetătorii au găsit o potențială cauză: o proteină din lapte similară cu cazeina. Potrivit studiului, proteina poate declanșa inflamația care vizează „stratul izolator” din ju...

Un medicament candidat antiinflamator, cunoscut sub numele de 3,6‘-ditiopomalidomidă (DP), conceput de cercetătorii de la Institutul Naţional pentru Îmbătrânire din SUA, a protejat şoarecii de laborator împotriva declinului cognitiv prin reducerea inflamaţiei creierului. Rezultatele studiului oferă noi dovezi că infl...

Persoanele mai active din punct de vedere fizic sunt mai puțin susceptibile să dezvolte boala Alzheimer, comparativ cu persoanele mai puțin active, potrivit unui studiu preliminar care va fi prezentat la cea de-a 74-a reuniune anuală a Academiei Americane de Neurologie. Cercetătorii au descoperit, de asemenea, faptul că o îmbunătățir...

Nașterea la termen cu o greutate mai mică de 3,5 kilograme este legată de un risc mai mare de a dezvolta probleme de neurodezvoltare, cum ar fi paralizia cerebrală și autismul, arată o cercetare a oamenilor de știință de la Universitatea din Bergen. Bebelușii născuți cu o greutate mai mare decât cea normală prezintă, de asemenea...

Plimbările din timpul zilei, în perioadele călduroase ale anului, pot afecta performanțele cognitive, indică un nou studiu. Rezultatele studiului au indicat că doar 15 minute de mers pe jos într-o zi fierbinte au afectat performanța cognitivă, iar acest lucru a fost cel mai izbitor la persoanele de sex masculin care nu au dormit ...

Într-un studiu recent publicat în Frontiers in Aging Neuroscience, cercetătorii își descriu observațiile din înregistrările electroencefalografice continue (EEG) obținute din creierul unei persoane de sex masculin de 87 de ani pe moarte care a suferit un atac de cord după un hematom subdural traumatic. EEG este folosit...

O tehnologie dezvoltată pentru reglarea funcției limfocitelor și pentru livrarea acestora ar putea fi folosită pentru a stopa activitatea anumitor gene ale căror niveluri ridicate de expresie alimentează scleroza multiplă. Adăugarea unei etichete moleculare specifice le-a permis cercetătorilor să direcționeze oligonucleotida heteroduplex...

Un nou studiu publicat în Cell Reports, realizat prin colaborarea mai multor centre de cercetare europene, în colaborare cu compania farmaceutică AbbVie, propune un nou mecanism prin care am putea explica implicarea proteinei APOE4, și implicit, a lipidelor, în patogeneza bolii Alzheimer. Astrocitele reprezintă unul dintre tipu...

Un studiu amplu care investighează mecanismele care mențin ascuțimea creierului odată cu îmbătrânirea și factorii care contribuie la declinul cognitiv a fost lansat de cercetătorii de la Facultatea de Medicină a Universității Washington, într-o colaborare cu cercetători de la alte institute de rang înalt, precum U...

În rândul persoanelor fără probleme de memorie sau de gândire, un scor slab la un test de memorie poate fi legat de biomarkeri din creier asociați cu boala Alzheimer, precum și de semne foarte timpurii de afectare a memoriei care preced demența cu câțiva ani, potrivit unui studiu publicat în Neurology, jurnalul m...

Motivul pentru care creierul persoanelor de sex feminin este mai predispus la boala Alzheimer și la alte boli neurodegenerative a fost investigat în cadrul unui studiu realizat de oamenii de știință de la Universitatea Tehnologică Nanyang și de la Universitatea Națională din Singapore. Studiul, efectuat pe modele de șoareci, prezint...

Folosind o tehnologie avansată de imagistică, cercetătorii de la Universitatea Yale au reușit să confirme faptul că distrugerea sinapselor cerebrale stă la baza deficiențelor cognitive experimentate de pacienții cu boala Alzheimer. Lucrarea cercetătorilor confirmă ipoteza general acceptată anterior de către oamenii de știință, dar c...

Stocarea unei cantități prea mare de informații în creier poate aglomera amintirile adulților în vârstă, făcând mai dificil pentru aceștia să își amintească anumite lucruri în mod specific și detaliat, sugerează un studiu al cercetătorilor de la Centrul Baycrest pentru Îngrijire Geriatrică. Re...

Folosind experimente și o abordare profundă de analiză a datelor de învățare automată, oamenii de știință de la Universitatea din California - Irvine au descoperit mecanisme fundamentale prin care regiunea hipocampului a creierului organizează amintirile în secvențe și cum aceasta poate fi folosită pentru a planifica compor...

Degenerarea celulelor nervoase apărută în unele tipuri de tulburări, precum paraplegia spastică ereditară sau boala Parkinson, ar putea beneficia de un tratament eficient. O peptidă compusă dintr-un anumit lanț de aminoacizi a oferit rezultate promițătoare în studiile efectuate de cercetătorii de la Universitatea din Illinois...

O echipă de cercetători din China a investigat modul în care un dispozitiv de curățare de dimensiunini nanometrice poate pătrunde în mod specific în bariera hemato-encefalică pentru a curăța proteinele toxice și a regla inflamația în boala Alzheimer (AD). Rezultatele cercetărilor acestora au fost recent publicate ...

În momentul în care un individ încearcă să își amintească unele lucruri, creierul său accesează memoria pentru a găsi informațiile relevante. Pe măsură ce o persoană îmbătrânește, creierul său întâmpină tot mai multe dificultăți în a-și regăsi amintirile. Într-o recenzie...

Folosind drojdie de bucătărie comună, împreună cu tehnici de biologie sintetică, cercetătorii de la Universitatea Națională din Singapore au reușit să producă acid D-lisergic (DLA), un ingredient folosit în producerea unui medicament eficient împotriva demenței și a altor afecțiuni neurologice. O clasă de medicament...

Daunele oxidative crescute sunt asociate cu unele tulburări neurodegenerative, inclusiv cu boala Alzheimer (AD). Chiar dacă fiziopatologia AD a fost investigată pe scară largă, relația probabilă dintre disfuncția mitocondrială și boală rămâne în mare parte necunoscută. O echipă de cercetare de la Institutul de Tehnologie S...

O nouă cercetare, condusă de oamenii de știință de la Universitatea din Australia de Sud, ar putea oferi un potențial tratament pentru copiii care suferă de sindromul Coppola - Dulac, o formă severă de epilepsie genetică, reducând frecvența convulsiilor și îmbunătățindu-le calitatea vieții. Sindromul Coppola - Dulac este...

Antrenamentul creierului, o practică structurată și repetată care are ca scop îmbunătățirea funcțiilor cognitive, a reprezentat un subiect intens dezbătut, care a produs rezultate mixte. Într-o nouă lucrare, cercetătorii de la Universitatea Tohoku descriu o nouă metodă de antrenament care implică neurofeedback și care le ...

Persoanele cu vârste cuprinse între 70 și 80 de ani care se antrenează pentru a avea o condiție fizică mai bună sunt mai eficienți la rezolvarea sarcinilor cognitive și au mai puține șanse de a suferi deteriorări cognitive, indică o analiză recentă. Descoperirile sugerează că a fi în formă poate proteja împot...

Un simplu test oftalmologic poate face posibilă diagnosticarea celor mai timpurii stadii ale bolii Alzheimer încă de la vârsta mijlocie, observă cercetătorii de la Universitatea din Otago. Părți ale retinei au fost propuse anterior ca biomarkeri pentru boala Alzheimer, dar cercetătorii au investigat potențialul retinei de a indi...

Cercetătorii de la Institutul Salk au conceput celulele de origine mameliană care pot fi activate folosind ultrasunete la frecvențe sigure. Metoda, pe care cercetătorii au folosit-o pentru a activa celulele umane într-un vas și celulele creierului din interiorul șoarecilor vii, deschide calea către versiuni non-invazive de stimulare pr...

Senzația de amețeală la ridicarea în picioare, cauzată de hipotensiunea ortostatică inițială sau a unei scăderi tranzitorii a tensiunii arteriale și a creșterii ritmului cardiac, este o afecțiune comună, dar puțin înțeleasă. Un nou studiu oferă două tehnici simple, fără costuri și care nu implică administrarea de me...

Aproximativ jumătate de milion de australieni suferă de tinitus (țiuit în urechi) constant, cei mai expuși riscului fiind fermierii, muncitorii din industria auto sau din construcții, precum și personalul din transportul rutier, potrivit unui sondaj național publicat în Medical Journal of Australia. Autorii sondajului au examinat...

Efectele factorilor de risc cardiovasculari asupra cogniției la vârste înaintate sunt mai puternice la persoanele cu studii mai scăzute, comparativ cu cei cu studii superioare, constată un studiu efectuat de cercetătorii finlandezi, la care au participat peste 4.000 de gemeni. Odată cu îmbătrânirea populației și cre...

O echipă internațională de cercetători, condusă de Evandro Fang, profesor în Institutul de Medicină Clinică de la Universitatea din Oslo, a dezvoltat o metodă de identificare a unor potențiale tratamente împotriva bolii Alzheimer, bazată pe utilizarea inteligenței artificiale (AI). Folosind metoda, cercetătorii au testat mai...

Fumatul, hipertensiunea arterială și diabetul de tip 2 constituie factori de risc importanți pentru degradarea sănătății creierului. Un nou studiu, care a examinat date naționale detaliate ale adulților cu vârsta de minimum 60 de ani, constată faptul că o persoană care fumează țigări în mod regulat, dar care nu suferă de...

Multimorbiditatea (prezența simultană a două sau mai multe afecțiuni cronice) la vârsta mijlocie este asociată cu un risc mai mare de demență mai târziu în viață, arată un studiu amplu efectuat pe adulții din Marea Britanie, publicat recent în jurnalul medical BMJ. Rezultatele au arătat că riscul este mai mare a...

Exercițiile fizice măresc nivelurile anumitor proteine ​​cunoscute pentru capacitatea lor de a întări comunicarea dintre celulele creierului de-a lungul sinapselor, ceea ce poate fi un factor cheie în prevenirea demenței, constată un studiu publicat în revista Alzheimer & Dementia. Pentru a promova îmbătrâ...