O cercetătoare italiană scoate la iveală impactul psihiatric de durată al traumelor din copilărie

O cercetătoare italiană scoate la iveală impactul psihiatric de durată al traumelor din copilărie

©

Autor:

O cercetătoare italiană scoate la iveală impactul psihiatric de durată al traumelor din copilărie
Într-un interviu recent publicat în revista Brain Medicine cercetătoarea italiană Dr. Sara Poletti, de la IRCCS Ospedale San Raffaele din Milano, explorează legăturile profunde dintre traumele din copilărie È™i vulnerabilitatea psihiatrică la vârsta adultă. Prin combinarea neuroimagisticii, geneticii È™i imunologiei, cercetările sale arată cum experienÈ›ele adverse timpurii se pot „încorpora biologic” È™i genera modificări structurale cerebrale durabile, mediate de neuroinflamaÈ›ie cronică.

Context: De la psihologie la neurobiologie integrativă

Lucrările Sarei Poletti au contribuit decisiv la transformarea paradigmelor clasice privind etiologia tulburărilor psihice. În loc să trateze traumele din copilărie ca factori exclusiv psihologici, cercetarea sa le plasează în centrul unei interacÈ›iuni complexe între creier È™i sistemul imunitar. Această abordare oferă o nouă înÈ›elegere a modului în care evenimentele timpurii pot altera reglajul neuroinflamator È™i pot amplifica riscul de afecÈ›iuni precum depresia, tulburarea bipolară sau tulburările anxioase.

Un aspect esenÈ›ial al contribuÈ›iei sale este punerea în lumină a biomarkerilor inflamatori drept verigi biologice între stresul timpurii È™i boala psihiatrică. Acest demers deschide calea pentru dezvoltarea unor intervenÈ›ii preventive È™i tratamente personalizate care È›intesc mecanismele biologice, nu doar simptomele clinice.

Descifrarea traumei timpurii: marcatori biologici și reziliență

În cadrul interviului, Sara Poletti subliniază că sistemul imunitar joacă un rol cheie nu doar în lupta împotriva infecÈ›iilor, ci È™i în reglarea stării psihice de-a lungul vieÈ›ii. Traumele din copilărie pot reprograma aceste mecanisme, influenÈ›ând reacÈ›ia organismului la stres, reglarea dispoziÈ›iei È™i susceptibilitatea la boală mintală.

Printre întrebările esenÈ›iale care ghidează cercetările sale se numără:
  • Se pot identifica biomarkeri precoce ai traumei pentru a preveni apariÈ›ia tulburărilor psihiatrice?
  • Ce rol joacă factorii protectori (genetici sau de mediu) în atenuarea răspunsurilor neuroinflamatorii?
  • Cum influenÈ›ează momentul expunerii biologice impactul traumei asupra creierului?

    • Sara Poletti explorează È™i contrastul dintre indivizii care dezvoltă tulburări psihiatrice după traume È™i cei care rămân rezilienÈ›i, încercând să înÈ›eleagă mecanismele biologice ale rezistenÈ›ei.

      Drumul profesional: de la fiziologie umană la leadership științific

      Parcursul profesional al Sarei Poletti este marcat de alegeri neconvenÈ›ionale È™i reziliență personală. DeÈ™i a fost sfătuită la începutul anilor 2000 că studiul inflamaÈ›iei în psihiatrie sau al psihedelicelor era „sinucidere profesională”, ea a continuat să exploreze aceste domenii marginale, devenite astăzi esenÈ›iale în neuroÈ™tiinÈ›e.

      Un moment definitoriu a fost acceptarea unei poziÈ›ii de lector în fiziologie umană – domeniu în care nu avea pregătire formală. Această experiență s-a dovedit valoroasă, oferindu-i o perspectivă aprofundată asupra interacÈ›iunii dintre corp È™i minte, crucială în studiile sale ulterioare privind neuroinflamaÈ›ia.

      Astăzi, Sara Poletti este coordonator de proiect în Unitatea de Psihiatrie È™i Psihobiologie Clinică de la San Raffaele È™i conduce un proiect ERA-NET Neuron privind impactul infecÈ›iilor asupra sănătății mintale, reunind psihologi, medici È™i biologi în jurul unei viziuni comune.

      Implicații clinice: spre o psihiatrie de precizie

      Cercetările Sarei Poletti au implicații clinice imediate. Identificarea de markeri inflamatori specifici ai traumei din copilărie deschide oportunități pentru dezvoltarea unor tratamente inovatoare. Această abordare de medicină personalizată promite să mute accentul de la gestionarea simptomelor către tratarea mecanismelor biologice fundamentale.

      Un exemplu concret este publicarea primului articol despre utilizarea agenÈ›ilor imunomodulatori (interleukina-2) în tratamentul tulburărilor de dispoziÈ›ie – un pas important spre tratamente psihoimunologice.

      Dimensiunea umană: între vârfuri montane È™i È™tiință

      Sara Poletti îÈ™i regăseÈ™te echilibrul în drumeÈ›iile montane din Alpii italieni. Urcarea pe vârful Gran Paradiso È™i contemplarea panoramei la 2.847 m altitudine reflectă simbolic căutarea clarității mentale È™i a depășirii limitelor, valori esenÈ›iale È™i în activitatea ei de cercetare.

      De asemenea, Poletti priveÈ™te sănătatea mintală dintr-o perspectivă holistică, care include factori de mediu, stil de viață È™i trăiri subiective. Ea subliniază că sănătatea psihică nu este separabilă de sănătatea fizică È™i că integrarea lor este crucială pentru îngrijirea medicală completă.

      Implicații sociale și etice

      Pe lângă contribuÈ›ia È™tiinÈ›ifică, cercetările Sarei Poletti invită la o reflecÈ›ie asupra responsabilității colective de a preveni traumele în copilărie. Dacă astfel de experienÈ›e produc modificări biologice de durată, atunci politicile publice trebuie să integreze screening-ul traumei, intervenÈ›iile timpurii È™i sprijinul psihosocial ca măsuri de sănătate publică esenÈ›iale.Întrebările privind transmiterea transgeneraÈ›ională a traumei È™i influenÈ›a contextului social È™i cultural asupra răspunsului biologic la adversitate extind miza acestor cercetări de la individ la societate.

      Concluzie

      Sara Poletti redefineÈ™te modul în care înÈ›elegem efectele traumei asupra creierului È™i sănătății mintale. Printr-o abordare multidisciplinară È™i o viziune umanistă, ea aduce în prim-plan importanÈ›a neuroinflamaÈ›iei ca verigă între suferinÈ›a psihică È™i sistemul imunitar. Prin aceasta, deschide drumuri noi către psihiatria de precizie È™i către un model integrat, preventiv, al sănătății mintale.

      Cercetările sale ne amintesc că trauma psihologică lasă urme biologice, dar È™i că rezilienÈ›a umană – ca trăsătură È™i ca obiect de cercetare – poate deveni cheia unor strategii de tratament inovatoare È™i ale unei vieÈ›i mai sănătoase pentru generaÈ›iile viitoare.

Data actualizare: 11-06-2025 | creare: 11-06-2025 | Vizite: 73
Bibliografie
Poletti, S., (2025) Sara Poletti: From the cradle to the grave. Brain Medicine. https://doi.org/10.61373/bm025k.0071
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!


Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • ExperienÈ›ele traumatizante din copilărie influenÈ›ează riscul de a dezvolta afecÈ›iuni fizice sau psihice în viaÈ›a de adult
  • Traumele din copilărie cresc riscul pentru diverse probleme de sănătate fizică È™i psihică la vârsta adultă
  • Traumele din copilărie cresc de 3 ori riscul de boală mintală la vârsta adultă
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum