O nouă întrebare captează atenţia comunităţii ştiinţifice: ''Va fi oare posibil ca zombie să iasă din pământ?''

Data publicării: 03-11-2019

"Va fi oare posibil ca zombie să iasă cu adevărat din pământ?" este o întrebare ce a captat recent atenţia mai multor oameni de ştiinţă, care s-au declarat fascinaţi de acest subiect şi au realizat o serie de studii pe câteva specii de vieţuitoare, informează AFP.

Deşi hoardele de morţi-vii care terorizează cartiere întregi de oameni reprezintă o temă deja abordată în mai multe filme şi seriale aparţinând genului horror, zombie, bineînţeles, nu există în lumea reală. "Chiar aşa să fie?", s-au întrebaţi câţiva cercetători.

În realitate, există tot mai multe documentări despre diverşi paraziţi capabili să modifice comportamentului vieţuitoarelor pe care le-au ales în calitate de gazdă - şi tot mai multe studii arată că oamenii nu sunt nici ei complet imuni la acest gen de manipulări "în stil zombie".

Subiectul o fascinează pe Athena Aktipis, profesoară de biologie la Universitatea Arizona din Tucson, care este şi autoarea unui podcast intitulat "Zombified" ("Zombificat").

"Mai mult de jumătate dintre speciile pe care le cunoaştem pe Terra sunt parazite", a explicat ea pentru AFP.

Un exemplu în acest sens este ciuperca Ophiocordyceps. Ea eliberează în atmosferă spori, care, atunci când infectează corpul unei anumite specii de furnică, îi permit să preia controlul asupra activităţii motrice a acesteia.

Ciuperca forţează astfel insecta să se îndepărteze de suratele sale şi să se agaţe de o plantă, înainte de a muri, afectată de o infecţie. O nouă ciupercă creşte atunci din capul victimei şi eliberează la rândul ei spori care vor afecta alte furnici, repetând astfel acelaşi ciclu la un interval de două-trei săptămâni.

"Suntem complet convinşi că aceste comportamente ale furnicilor sunt pe deplin în avantajul ciupercii menţionate", a explicat Charissa de Bekker, profesor-asistent de biologie la Universitatea Central Florida (UCF), care efectuează studii pe aceste două specii cu scopul de a înţelege mai bine procesul de controlare a organismelor-gazdă.

"Destul de dezgustător"

Un alt exemplu: viespile-galicole, ţinte ale unor alte viespi parazitare, Euderus set.

Kelly Weinersmith, profesoară de biologie la Universitatea Rice din Houston, a făcut parte dintr-o echipă de cercetători care au descoperit un fenomen deosebit. La început, totul pare că se desfăşoară normal: prima viespe depune ouă într-o cavitate formată în scoarţa unui stejar, denumită "criptă". Larva creşte acolo şi apoi roade pereţii cavităţii pentru a ieşi în aer liber la finalul ciclului ei de creştere.

Dar atunci când o viespe din a doua specie găseşte una dintre acele larve, ea îşi plasează propriul ou în "criptă", iar parazitul intră în acţiune. Parazitul manipulează prima larvă, devenită între timp o viespe tânără, pentru ca aceasta să nu roadă suficient de mult pereţii cavităţii şi pentru ca aceasta să fie în realitate prea mică pentru ca ea să poată să iasă afară. Astfel, tânăra viespe rămâne blocată, doar capul ieşindu-i în exterior.

"Odată ce este prinsă acolo, parazitul o mănâncă (pe prima viespe) din interior", a explicat Kelly Weinersmith. "Şi atunci când parazitul şi-a încheiat perioada de dezvoltare, el devorează capul gazdei sale şi iese în exterior prin capul acesteia. Procesul este destul de dezgustător", a dezvăluit aceeaşi cercetătoare.

"Dar în cazul oamenilor?"

Dacă anumite persoane ar putea crede că nimic din aceste lucruri nu pot să li se întâmple oamenilor, ar face bine să îşi reconsidere părerea, afirmă jurnaliştii de la AFP.

Parazitul unicelular Toxoplasma gondii ar fi infectat deja 40 de milioane de americani, potrivit Centrului pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (CDC) din Statele Unite, iar anumite studii au arătat că el ar putea să influenţeze şi comportamentul uman.

Acest parazit se dezvoltă iniţial în intestinele pisicilor. Şi a evoluat pentru a face în aşa fel încât şobolanii infectaţi să fie atraşi de urina pisicii purtătoare. Astfel, şobolanii se apropie de pisică, iar aceasta poate să îi mănânce, închizând astfel cercul vicios al infecţiei.

"Dacă asta nu este zombificare, atunci ce este?", s-a întrebat cercetătoarea Athena Aktipis.

Oamenii pot să devină infectaţi consumând carne insuficient preparată termic sau să ia parazitul de la animalul lor de companie, de exemplu atunci când curăţă litiera acestuia.

Anumite studii au raportat o legătură între infecţia creierului provocată de acest parazit şi anumite trăsături de personalitate, precum agresivitatea, deşi alte cercetări au contestat rezultatele iniţiale.

Turbarea, în manieră generală, induce animalelor şi oamenilor o stare de agresivitate.

Însă saltul evolutiv al parazitului ar trebui să fie considerabil pentru ca el să poată să facă oamenilor ceea ce le face şobolanilor. Ne aflăm, deci, încă departe de momentul în care am putea vedea hoarde de zombie în plină stradă.

Athena Aktipis, care a organizat o conferinţă medicală pe tema "apocalipsei zombie" anul trecut - şi pregăteşte o alta pentru 2020 -, consideră că transformarea acestei tematici într-un subiect ludic reprezintă o bună modalitate pentru a reflecta la eventualele ameninţări viitoare.

Ea recomandă oamenilor să păstreze în locuinţe un kit de urgenţă care să conţină provizii, o trusă de prim-ajutor şi o sticlă de whisky pentru sterilizarea plăgilor - sau pentru a consuma acea băutură, dacă lucrurile devin cu adevărat grave, au adăugat, amuzaţi, jurnaliştii de la AFP.
Sursa: Agerpres, 03-11-2019, Vizualizari 24
 Agentia Nationala de Presa Agerpres Stirile medicale sunt furnizate de Agentia Nationala de Presa "Agerpres", partenerul nostru pe sectiunea de Noutati si Stiri medicale.
 
 
 
Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.