O simplă carie sau afectare pulpară la copii - cum ne dăm seama?

©

Autor:

O simplă carie sau afectare pulpară la copii - cum ne dăm seama?

Cariile dentare sunt printre cele mai frecvente patologii oro-dentare ale copiilor. Dacă nu sunt detectate și tratate la timp, acestea pot avansa în interiorul dintelui până ajung la pulpa dentară, astfel apărând inflamația ei, denumită și pulpită.

Diferența dintre cariile dinților copiilor și cei ai adulților

Înainte să aprofundăm mecanismele de apariție și simptomatologia cariei dentare și a pulpitelor, este important să aflăm cu ce se deosebesc dinții copiilor de cei ai adulților. Aceaste diferențe sunt importante pentru că particularitățile structurale ale dinților temporari cresc riscul de îmbolnăvire pulpară în urma unei carii dentare aparent banale.


Principala particularitate este reprezentată de grosimea redusă a stratului dur dentar al dinților copiilor, spre deosebire de dinții permanenți maturi. Smalțul și dentina, structurile minerale ale coroanei dentare, căptușesc pulpa dinților și o protejează de posibilele influențe ale mediului extern ce ar putea să o afecteze. Însă, cu cât acest strat este mai subțire, cu atât distanța pe care o are de parcurs un proces carios până la pulpă este mai mică. (1)

De asemenea, toți dinții temporari prezintă o zonă susceptibilă la carii, numită linia neonatală, ce reprezintă cantitatea de țesut dur dentar depusă în paralel cu stresul din timpul nașterii. Aceasta este o zonă de minimă rezistență și are localizare variabilă datorită ritmului diferit de depunere a acestor straturi, dar poate reprezenta o zonă de risc pentru dezvoltarea de carii. Singurii dinți permanenți ce sunt în proces de formare în momentul nașterii sunt primii molari, așadar riscul de dezvoltare a cariilor din acest motiv este mai mic la dinții definitivi. (2)

Caria dentară la copii

În perioada copilăriei există riscul de a dezvolta un număr mai mare de tipuri de carii dentare ce se întrunesc sub noțiunea de carie precoce severă a copilăriei. Din această categorie fac parte caria de biberon, caria rampantă și caria grefată pe defectele de structură a smalțului.

Caria de biberon, după cum îi spune și numele, apare în urma alimentării excesive a bebelușilor la biberon în afara orarului normal de mese. Cei mai afectați sunt dinții frontali maxilari, însă poate apărea la orice grup dentar. În plus, riscul cel mai mare al cariei de biberon este ca aceasta să afecteze dentiția permanentă, în cazul în care un dinte cariat în acest fel prezintă complicații precum un abces radicular sau pierderea prematură a sa, ceea ce poate duce la o erupție anormală a celui permanent care îl înlocuiește. (3, 4)


Când se complică o carie simplă?

Procesul carios parcurge mai multe stadii în cursul dezvoltării sale, primul fiind cel de carie necavitară în smalț. În acest punct, nu există o gaură produsă de carie, singura afectare patologică de la nivel dentar fiind demineralizarea smalțului produsă de acizii rezultați în urma metabolismului bacteriilor. Aceasta, însă, este o fază reversibilă, deoarece smalțul se poate remineraliza prin expunere la fluor.

Consecutiv demineralizării smalțului, caria ajunge în dentină. Procesul carios nu va fi sub forma unei cavități decât în momentul în care dentina alterată de sub smalț este în cantitate suficientă ca acesta să se spargă. Astfel, leziunea poartă numele de carie cavitară avansată în dentină. Atunci când caria dentară ajunge la nivelul camerei pulpare, însă, pulpa dentară se inflamează și apare caria dentară complicată cu pulpită. (5)

Ce sunt pulpitele?

Pulpita este rezultatul unei agresiuni asupra pulpei dentare, aceasta inflamându-se și provocând o serie de simptome specifice fiecărui tip în parte.

În general, simptomul caracteristic al pulpitelor acute este durerea. Aceasta poate avea caracter lancinant și este exacerbată de rece în pulpitele acute seroase, sau poate fi declanșată de un stimul cald în pulpitele acute purulente. În schimb, în pulpitele cronice durerea nu este prezentă, sau este sub formă de jenă slabă. Singura posibilitate a unei pulpite cronice să declanșeze o senzație dureroasă este ca aceasta să se acutizeze. (6)

În cazul în care pulpitele nu sunt tratate timpuriu, există riscul ca microorganismele care au colonizat caria dentară inițială să pătrundă în organul pulpar, iar acesta să sufere gangrenă. Complicația majoră a acestei afecțiuni este transmiterea infecției la parodonțiul apical, astfel apărând parodontita apicală acută. (7)

Cum deosebim clinic caria de pulpită?

În cabinetul dentar, cele două pot fi diferențiate prin inspecția dintelui de către medicul stomatolog. Spre exemplu, în cazul necrozei sau gangrenei, se pot observa un proces carios voluminos și o nuanță de gri anormală a dintelui. De asemenea, pe radiografie se vede o carie care este întinsă până la tavanul camerei pulpare și care, dacă este îndepărtată, ar deschide-o.

Cu toate acestea, din cauza diferenței de cantitate de țesut dur dentar și, în consecință, rapidității cu care o carie avansează spre pulpă, este important ca părinții să poată observa simptomele specifice pulpitelor pentru a nu se ajunge în stadiul ireversibil al lor.

Astfel, în cazul în care copiii semnalează durere dentară intensă care durează și după ce stimulul este îndepărtat, părintele ar trebui să ia în calcul posibilitatea ca un proces carios mărit de volum să fie prezent la nivelul dintelui și să consulte medicul stomatolog pentru a certifica posibila prezență a unei pulpite incipiente. (8)

Opțiunile de tratament

Tratamentul pulpitelor depinde de stadiul în care a ajuns aceasta. În cel mai bun caz, dacă procesul carios ajuns la camera pulpară generează prin îndepărtarea sa o deschidere mai mică de 1 mm, se poate aplica hidroxid de calciu pe pulpa dentară, astfel realizându-se coafajul natural.


În schimb, dacă deschiderea camerei pulpare este mai mare, se practică excizia pulpei inflamate pe lungimea pe care aceasta este afectată. Astfel se poate face pulpotomie, adică amputarea pulpei coronare, sau pulpectomie, care presupune și îndepărtarea unei porțiuni din pulpa radiculară. După excizia pulpară, dintele se obturează cu paste speciale pentru ca acesta să fie păstrat cât mai mult timp. (9)

Este dificil să prevenim pulpitele?

Pulpitele sunt evitate prin prevenirea cariilor dentare. În absența unei carii dentare sau a unor traumatisme mecanice la nivelul dintelui, apariția pulpitelor este foarte rară. Aceste precauții sunt cu atât mai importante la copii, întrucât patologia dentară a dinților temporari ar putea produce defecte ale dentiției permanente.

Spălatul pe dinți de două ori pe zi, folosirea de ață dentară și apă de gură cu clorhexidină și evitarea dietelor cariogene sunt esențiale pentru o igienă orală satisfăcătoare. De asemenea, de o importanță mare este și fluorizarea smalțului de către medicul dentist și prin pastele de dinți cu fluor, deoarece un smalț mineralizat protejează dentina subiacentă de atacul carios.


Data actualizare: 21-03-2022 | creare: 21-03-2022 | Vizite: 87
Bibliografie
1. Doneria D, Thakur S, Singhal P, Chauhan D, Jayam C, Uppal A. Comparative Evaluation of Caries Status in Primary and Permanent Molars in 7-8-year-old Schoolchildren of Shimla Using Caries Assessment Spectrum and Treatment Index. Contemp Clin Dent. 2017 Jan-Mar;8(1):128-133. doi: 10.4103/ccd.ccd_886_16. PMID: 28566864; PMCID: PMC5426145.
2. Caufield PW, Li Y, Bromage TG. Hypoplasia-associated severe early childhood caries--a proposed definition. J Dent Res. 2012 Jun;91(6):544-50. doi: 10.1177/0022034512444929. Epub 2012 Apr 23. PMID: 22529242; PMCID: PMC3348067.
3. Dhamo B, Elezi B, Kragt L, Wolvius EB, Ongkosuwito EM. Does dental caries affect dental development in children and adolescents? Bosn J Basic Med Sci. 2018 May 20;18(2):198-205. doi: 10.17305/bjbms.2018.2841. PMID: 29659350; PMCID: PMC5988540.
4. Anil S, Anand PS. Early Childhood Caries: Prevalence, Risk Factors, and Prevention. Front Pediatr. 2017 Jul 18;5:157. doi: 10.3389/fped.2017.00157. PMID: 28770188; PMCID: PMC5514393.
5. Mount GJ. Defining, classifying, and placing incipient caries lesions in perspective. Dent Clin North Am. 2005 Oct;49(4):701-23, v. doi: 10.1016/j.cden.2005.05.012. PMID: 16150312.
6. Park SH, Ye L, Love RM, Farges JC, Yumoto H. Inflammation of the Dental Pulp. Mediators Inflamm. 2015;2015:980196. doi: 10.1155/2015/980196. Epub 2015 Dec 30. PMID: 26880861; PMCID: PMC4736221.
7. Gafar M, Puchiţă M, Comănescu S, Israyl A. Studiul clinic şi microbiologic al gangrenei pulpare [A clinical and microbiological study of dental pulp gangrene]. Stomatologia (Bucur). 1971 May-Jun;18(3):211-6. Romanian. PMID: 5282795.
8. Zero DT, Zandona AF, Vail MM, Spolnik KJ. Dental caries and pulpal disease. Dent Clin North Am. 2011 Jan;55(1):29-46. doi: 10.1016/j.cden.2010.08.010. PMID: 21094717.
9. Gadallah L, Hamdy M, El Bardissy A, Abou El Yazeed M. Pulpotomy versus pulpectomy in the treatment of vital pulp exposure in primary incisors. A systematic review and meta-analysis. F1000Res. 2018 Sep 26;7:1560. doi: 10.12688/f1000research.16142.3. PMID: 31249668; PMCID: PMC6584970.
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
  intră pe forum
 
 
 
Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.