OncoHub 2021: forum pentru interdisciplinaritate - 3 zile de conferință, 6 sesiuni tematice, peste 60 de speakeri

• Biopsia lichidă: un nou instrument de prognostic pentru terapia personalizată la pacienții cu cancer în stadii avansate
• Algoritmi de inteligență artificială în diagnosticul patologic modern
• Rolul secvențierii de nouă generație (NGS) în oncologie
• Avantajele chirurgiei robotice în managementul pacientului oncologic
• Nanotehnologii pentru dezvoltarea unor sisteme de administrare controlată și țintită a terapiei antineoplazice
• Soluții moderne de modelare a patologiilor oncologice în laborator pentru creșterea calității rezultatelor cercetării științifice
• Pacientul – în centrul managementului oncologic

Prima ediție a conferinței OncoHub s-a desfășurat online în perioada 13-15 octombrie 2021, fiind structurată pe șase sesiuni: 1. Strategii moderne în diagnosticul oncologic (susținută prin grantul național de cercetare PN-III-P2-2.1-PTE-2019-0577 ONCONGS), 2. Chirurgie oncologică, 3. Oncologie clinică, 4. Nanotehnologie și descoperirea de noi medicamente, 5. Modelarea in vitro a bolii oncologice, 6. Reabilitarea pacienților și sprijin multidisciplinar pe termen lung, studii preclinice și clinice la care s-a adăugat și o secțiune de prezentare de postere.  OncoHub 2021 a marcat câteva cifre-record – peste 1.000 de participanți înscriși, mai mult de 60 de speakeri din țară și străinătate (SUA, Marea Britanie, Grecia, Franța, Germania, Israel, Rusia, Spania, Suedia, Olanda), peste 63 de prezentări în cele trei zile de conferință. Lectorii din țară și din străinătate au putut aduce la cunoștința colegilor lor (peste 600 de participanți pe zi) noutățile din domeniile medicale în care activează. Ediția viitoare a OncoHub va avea loc în luna iunie a anului 2022.

„OncoHub este un eveniment cu un înalt caracter inter și multidisciplinar, care a reușit să reunească, prin speakerii care ni s-au alăturat, specialiști care provin din diverse domenii – medici, farmaciști, biologi, biochimiști, ingineri în științe biomedicale, toți, specialiști care interacționează cu pacientul oncologic pe parcursul său, de la diagnostic și până la recuperare. Trebuie menționată și importanța creditării evenimentului și doresc să mulțumesc Colegiului Medicilor din România și Ordinului Biochimiștilor, Biologilor și Chimiștilor în Sistemul Sanitar din România, care au creditat evenimentul nostru cu câte 18 credite EMC”, a declarat lector dr. Bianca Gălățeanu, președintele conferinței OncoHub, în cuvântul de bun venit adresat participanților. „Această conferință are șansa de a se internaționaliza foarte rapid și de a se adresa, astfel, unor comunități mult mai extinse. De asemenea, sperăm că OncoHub va fi și un forum care va facilita stabilirea unor relații de colaborare pentru viitor, pentru proiecte naționale și internaționale”, a declarat prof. dr. Carmen Chifiriuc, prorector cercetare, Universitatea București. Prof. dr. Viorel Jinga, rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București, a subliniat rolul medicilor și faptul că „medicina secolului XXI, în tot ansamblul său, reușește să repoziționeze miracolul vieții într-o realitate pe care secolul trecut o putea înregistra doar ca pe un ideal, iar această realitate se creionează într-un zâmbet pe chipul pacienților noștri ori de câte ori tratamentele inovatoare, implicarea și dăruirea de care dați dovadă ating noi culmi ale performanței”. „Fără o echipă, fără o multidisciplinaritate, cu siguranță nu avem cum să mergem înainte. Sper ca această conferință să fie una care să aducă subiecte de interes fiecăruia dintre noi și care să ne dea, cum spuneam, niște răspunsuri”, a declarat conf. dr. Octav Ginghină, coordonator științific al OncoHub, Spitalul Clinic de Urgență „Sf. Ioan”, București.

Biopsia lichidă: un nou instrument de prognostic pentru terapia personalizată la pacienții cu cancer în stadii avansate

Utilizarea secvențierii de nouă generație (NGS) ca tehnică modernă de biologie moleculară pentru caracterizarea personalizată și stratificarea pacienților este încă insuficient exploatată în România. Analiza NGS a specificității tumorale folosind biopsia lichidă este un instrument nou și încă necaracterizat pe deplin, dar care are un mare potențial de a aduce beneficii majore tuturor pacienților oncologici. Aceste concluzii, prezentate de dr. Laura Buburuzan, OncoTeam Diagnostic, fac parte din proiectul de cercetare PN-III-P2-2.1-PTE-2019-0577 ONCONGS, axat pe necesitatea de a schimba practica clinică din România prin introducerea biopsiei lichide ca un nou instrument de prognostic și modulare a terapiei la pacienții cu cancer în stadii avansate. Potrivit dr. Buburuzan, „biopsia lichidă are o serie de avantaje față de biopsia tisulară, clasică, printre care: este mai puțin invazivă, are costuri mai mici, timpul de așteptare pentru rezultat este mai mic”.  În prezent, biopsia lichidă este considerată o metodă complementară, și nu o variantă de înlocuire a biopsiei tisulare, metoda standard (de referință) pentru diagnostic.

Carcinomul pulmonar fără celule mici (NSCLC) reprezintă aproximativ 85% din toate cancerele pulmonare. „În ciuda progreselor recente în NSCLC cu mutații care pot fi determinate, există încă diferențe variabile în ceea ce privește răspunsurile la terapiile țintite. Acestea pot fi explicate prin asocierea mai multor mutații care pot fi prezente fie de la începutul tratamentului, fie pot fi dobândite în timpul terapiei”, a explicat prof. dr. Florina Vasilescu, OncoTeam Diagnostic. În prezentarea proiectului de cercetare la care lucrează, dr. Vasilescu a subliniat că scopul acestuia a fost acela de a studia și de a compara statusul mutațional în NSCLC avansat, folosind fie țesut tumoral, fie ADN tumoral circulant din plasmă. Astfel, din cauza numărului mare și eterogen de modificări genetice care pot fi întâlnite în stadiul avansat al NSCLC, utilitatea NGS (atât a probelor de țesut tumoral, cât și a probelor de ADN tumoral circulant) ar trebui să fie o analiză de referință în viitor, atât pentru selectarea terapiilor țintite, cât și pentru evaluarea prognosticului.
 

Algoritmi de inteligență artificială în diagnosticul patologic modern

Inteligența artificială (IA) este utilizată pentru dezvoltarea de algoritmi care încearcă să imite cunoașterea umană și care pot învăța singuri să îndeplinească sarcini precum detectarea leziunilor și monitorizarea tratamentului. Aproape toate diagnosticele dermatologice se bazează pe recunoașterea vizuală a tiparelor, iar instrumentele de diagnosticare automată pot raporta un diagnostic probabil pe baza unor algoritmi computerizați. În prezentarea sa, șeful de lucrări dr. Vlad Voiculescu, Spitalul Universitar de Urgență „Elias”, a oferit detalii despre cele mai recente progrese în materie de inteligență artificială în metodele de diagnosticare dermatologică și care au utilizat rețele neuronale profunde.  Astfel, „în domeniul dermoscopiei, s-a constatat că algoritmii de învățare automată sunt mai preciși și par a fi superiori experților umani, în special în diagnosticarea leziunilor cutanate pigmentare. Metodele care aplică rețeaua neuronală convoluțională (CNN) sunt utilizate pentru a identifica lentigo, a clasifica leziunile cutanate și a discrimina între tumorile cutanate melanocitice benigne și maligne”. 

Dr. Manuela Vecsler, IBEX-AI, Tel-Aviv, Israel, a subliniat rolul IA prezentând rezultatele Ibex Medical Analytics – pionier în domeniul diagnosticării cancerului cu ajutorul inteligenței artificiale în domeniul patologiei prin intermediul platformei Galen.  Aceasta utilizează algoritmi pentru a analiza imaginile, pentru a detecta și clasifica afecțiunea oncologică în biopsii și pentru a indica alte constatări de mare importanță clinică, ajutându-i pe patologi să reducă ratele de eroare de diagnosticare și să permită un flux de lucru mai eficient. Potrivit unui studiu recent realizat pe mai mulți pacienți cu cancer de prostată, „au fost raportate îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește eficiența diagnosticului, cu o reducere de 27% a timpului de diagnosticare în comparație cu vizualizarea convențională la microscop și un câștig de productivitate de 37%”, a declarat dr. Manuela Vecsler.

Rolul secvențierii de nouă generație (NGS) în oncologie

Prof. dr. Cornelia Nițipir, Spitalul Universitar de Urgență „Elias”, a subliniat, în prezentarea susținută, faptul că oncologia medicală a fost martoră la schimbări majore, de la diagnostice mai precise, la schimbări în practica clinică: „Am asistat la o furtună de noutăți în oncologie. Se poate spune că ne aflăm la începutul unei noi ere în oncologie, în care tratamentul personalizat se bazează pe alterările și caracteristicile genomice particulare ale tumorilor. Secvențierea genomului ne oferă o serie de date care ne ajută să înțelegem biologia celulei canceroase și, totodată, ne ajută și pe noi în tratarea pacienților, mai ales în contextul actual, când sunt o serie de medicamente pe care le putem aborda ca terapie de ultimă instanță sau în cadrul studiilor clinice, atunci când s-au epuizat liniile de tratament”, a declarat prof. dr. Cornelia Nițipir.

Un rol important în medicina de precizie îl joacă „Big Data” – cantități masive de informații care pot face minuni. Diferite industrii din sectorul public și privat generează, stochează și analizează Big Data cu scopul de a îmbunătăți serviciile pe care le oferă. „Big Data în domeniul sănătății” se referă la abundența de date privind sănătatea acumulate din numeroase surse. Potrivit prof. dr. Cristina Berteanu, Clinica Neolife, „printre sursele de Big Data în sănătate sunt de amintit dosare electronice de sănătate (EHR), imagistică medicală, secvențiere genomică, dosare ale plătitorilor, cercetare farmaceutică, dispozitive portabile și dispozitive medicale”. „Acum, analiza datelor facilitează identificarea timpurie precum și intervenții în caz de boală, eficientizând în același timp instituția medicală pentru o îngrijire mai rapidă, mai stabilă și mai precisă a pacienților”, a mai adăugat prof. dr. Cristina Berteanu.

Rezultatele unui studiu privind evaluarea profilului genomic al adenocarcinomului ductal pancreatic utilizând secvențierea de nouă generație a ADN genomic (gDNA) din probele EUS-FNA și, respectiv, a ADN liber circulant (cfDNA) au fost prezentate de șeful de lucrări dr. Răzvan Iacob, Institutul Clinic Fundeni. Potrivit specialistului, „EUS-FNA produce o calitate și o cantitate adecvate de ADN pentru aplicații de NGS. Panelul NGS a identificat mutații patogene în 100% din probele FNA, cel puțin 3 mutații patogene au fost identificate în 55% din probe, cele mai frecvente mutații patogene fiind Syne1, KRAS, TP53, ERBB2 și ATM. De asemenea, ADN genomic și ADN liber circulant din EUS-FNA au oferit o concordanță excelentă pentru linia germinală, dar o concordanță mai scăzută pentru variantele somatice”.

Avantajele chirurgiei robotice în managementul pacientului oncologic

Conf. univ. dr. Octav Ginghină, Spitalul de Urgență „Sf. Ioan”, a adus în discuție  avantajele impresionante ale chirurgiei robotice pentru echipa chirurgicală: „Creșterea dexterității, să nu uităm că instrumentele robotice au mișcări de 360 de grade, spre deosebire de instrumentele laparoscopice, care sunt practic la fel ca instrumentele clasice, doar că au dimensiuni diferite. Coordonarea dintre mâini și ochi este, de asemenea, absolut impresionantă, la fel, ergonomia poziției operatorului, precum și o vizualizare îmbunătățită”. Potrivit conf. univ. dr. Octav Ginghină, „fără un program național real de chirurgie robotică nu vom putea merge foarte mult înainte, va rămâne o nișă.  Categoric, chirurgia robotică în alte domenii, în afara chirurgiei generale, a căpătat un aplomb foarte mare și nu va dispărea de acolo, pentru că sunt două opțiuni – chirurgia clasică și chirurgia robotică. Aici, în chirurgia generală, unde intervenția laparoscopică are un rol foarte bine definit, unde beneficiile pentru pacient sunt de multe ori similare între laparoscopie și robotică, lucrurile nu se vor dezvolta foarte rapid fără să existe un program care să susțină costurile și care, bineînțeles, să ofere, în esență, în anumite cazuri extrem de dificile, o șansă pacienților de a beneficia de cea mai bună opțiune terapeutică”.

„Chirurgia video-asistată este o metodă de abord chirurgical, în principiu, pentru pacienții cu cancer bronho-pulmonar și nu numai, ea reprezintă o schimbare de paradigmă a abordului și nu neapărat a tipului de operație care este dedicată”,  a declarat dr. Bogdan Cosmin Tănase, managerul Institutului Oncologic „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu”, București. Chirurgia toracică video-asistată este un pilon important în managementul multimodal al pacienților cu cancer pulmonar, conducând în cazuri selectate la creșterea supraviețuirii și îmbunătățirea calității vieții. Chirurgia toracică video-asistată aduce un beneficiu real pacienților cu rezervă pulmonară marginală care nu sunt supuși tratamentului chirurgical de rezecție pulmonară prin toracotomie (toracotomia în sine reduce temporar funcția respiratorie cu aproximativ 25%), devenind astfel eligibili pentru tratamentul chirurgical în scop curativ. În tratamentul cancerului bronhopulmonar, abordarea minim invazivă poate fi utilizată atât pentru rezecțiile non-anatomice cu stapler sau LASER, cât și pentru rezecțiile anatomice: segmentectomii, lobectomii, bilobectomii sau pneumonectomii.

Nanotehnologii pentru dezvoltarea unor sisteme de administrare controlată și țintită a terapiei antineoplazice

Prof. dr. Carmen Chifiriuc, prorector cercetare, Universitatea București, a atras atenția asupra faptului că rezistența la medicamente antimicrobiene și anticancerigene reprezintă două dintre principalele provocări globale pentru sănătatea publică, necesitând soluții practice imediate, dar și avansarea cunoștințelor pentru o mai bună înțelegere a originii rezistenței la medicamente în celulele procariote și eucariote și a proceselor evolutive care conduc la apariția fenotipurilor adaptative ca răspuns la presiunea selectivă a agentului chimioterapeutic. Astfel, temele comune ale rezistenței la medicamente antimicrobiene și anticancerigene recomandă utilitatea modelelor experimentale bacteriene pentru deslușirea mecanismelor care facilitează evoluția și adaptarea celulelor maligne la medicamentele antineoplazice. „O mai bună cunoaștere a microbiotei intestinale și a interacțiunii cu medicamentele împotriva cancerului ne va permite să dezvoltăm noi strategii de tratamente anticancer și, ulterior, să îmbunătățim rezultatele pacienților bolnavi de cancer”, a concluzionat prof. dr. Carmen Chifiriuc.

Prof. dr. Cătălin Zaharia, Universitatea Politehnică București, a prezentat rolul și avantajele nanoparticulelor polimerice în managementul cancerului. Fibrele de mătase ca suturi au fost folosite de secole, iar mai recent, soluțiile de mătase regenerată au fost folosite pentru a forma diferite biomateriale, cum ar fi micro și nanoparticule, hidrogeluri, filme, bureți pentru aplicații medicale. Atât fibroina de mătase, cât și sericina ar putea fi utilizate pentru administrarea diferitelor medicamente chimioterapeutice în gestionarea cancerului. În acest sens, prof. dr. Cătălin Zaharia a prezentat rezultatele unui proiect recent prin care s-a urmărit dezvoltarea vectorilor nonvirali pe bază de nanoparticule polimerice pentru terapia genică a cancerului cerebral.  Acest lucru are ca scop abordarea nivelului molecular al administrării de gene ca o cale de remediere prospectivă pentru cancerul cerebral. Această abordare nouă oferă noi perspective în ceea ce privește mutațiile genetice specifice pentru exprimarea cancerului prin livrarea de gene prin intermediul vectorilor nonvirali pe bază de proteine funcționalizate.

„Ideea de repoziționare a medicamentelor sau de repropunere este o temă actuală de cercetare, considerând că repoziționarea unor medicamente cunoscute pentru anumite acțiuni sau medicamente abandonate reprezintă o cale mai simplă decât sinteza completă a unei entități chimice noi”, a declarat prof. dr. Valentina Uivaroși, UMF „Carol Davila”, în prezentarea rezultatelor cercetării pentru repoziționarea moleculelor de chinolone de la antibiotice la agenți anticancerigeni. „Repoziționarea chinolonelor și clorochinolonelor ca agenți anticancer a urmărit două căi principale de acțiune, fie modificarea nucleului chinolonelor, aceste cercetări fiind de domeniul chimiei organice medicale, a doua direcție fiind legarea unor ioni metalici de moleculele chinolonelor rezultând complecși metalici, această direcție ținând de domeniul chimiei anorganice medicale, domeniu în care sunt și cercetările noastre”, a mai declarat prof. dr. Valentina Uivaroși.

Soluții moderne de modelare a patologiilor oncologice în laborator pentru creșterea calității rezultatelor cercetării științifice

Prof. dr. Monica Neagu, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Patologiei și Științelor Biomedicale „Victor Babeș”, a prezentat publicului o „călătorie interesantă – de la melanocite la melanom”. În cadrul celui mai mare organ cu funcție imunitară, în structura complexă a pielii, melanocitele sunt unul dintre tipurile de celule implicate în principalele funcții ale pielii.  În procesul de transformare neoplazică a melanocitelor există mai multe etape care sunt favorizate de un mediu inflamator protumoral. În cadrul prezentării, prof. dr. Monica Neagu a descris „transformarea unui melanocit  normal, trecând prin melanocitul transformat benign până la o tumorigeneză în toată regula”. „În concluzie, putem spune că această călătorie de la melanocite la melanom nu urmează o cale dreaptă, putem avea o cale prin nevi benigni sau putem avea o dezvoltare directă a melanomului din melanocite normale”,  a mai adăugat prof. dr. Monica Neagu.

Dr. Dorota Kurek, Mimetas, Leiden, Olanda, a vorbit despre provocarea  în crearea unor modele tumorale biomimetice, anume, captarea morfologiei 3D, a eterogenității și a arhitecturilor complexe de micromediu întâlnite in vivo. Evoluțiile recente ale tehnicilor microfluidice permit adăugarea unor caracteristici mai relevante din punct de vedere fiziologic, cum ar fi stabilitatea gradientului pe termen lung, perfuzia continuă și modelarea straturilor de celule sub formă de co-culturi stratificate. Dr. Dorota Kurek a prezentat în acest sens OrganoPlate, o platformă microfluidică. Aceasta permite includerea reproductibilă a diferitelor componente ale micromediului tumoral, cum ar fi componentele matricei extracelulare, celulele de susținere și cele imune, fluxul și vasculatura perfuzată. Sistemele fiziologice de microinginerie OrganoPlate sunt capabile să imite medii complexe și permit caracterizarea cantitativă și reproductibilă a țesutului modelat cu semnificație (fiziologică) și, în cele din urmă, predicția răspunsului la medicamente. Utilizarea modelării țesutului 3D în platforma OrganoPlate este astfel recomandată pentru a îmbunătăți eficiența în procesul de dezvoltare a medicamentelor, precum și în modele tumorale personalizate pentru screeningul fenotipic al medicamentelor.

Pacientul – în centrul managementului oncologic

Dr. Carolina Negrei, UMF „Carol Davila”, a subliniat rolul continuității îngrijirii și integrării diferitelor servicii bazate pe nevoile individuale. Astfel încât, „la încheierea tratamentului activ, activitatea pacienților cu echipa de îngrijire nu numai că și continuă, dar se și diversifică”. De asemenea, „obiectivele îngrijirii se schimbă și se îmbogățesc, concentrându-se pe monitorizarea și prognosticul oricăror semne de recurență, pe monitorizarea, evaluarea și reducerea potențialelor reacții adverse ale medicamentelor și pe urmărirea stării generale de sănătate și bunăstare a pacientului. În acest context, cooperarea și informarea reciprocă, pe de o parte, între echipă și pacientul oncologic, iar pe de altă parte, în cadrul echipei de îngrijire multi și interdisciplinare, devin un factor important pentru succesul terapeutic. Rezultatul este dezvoltarea unui plan de îngrijire personalizat care oferă cadrul pentru urmărirea pacientului pe termen lung”.  

Potrivit dr. Laura Năstăsescu, consilier al Serviciului Programe Naționale de Sănătate, Ministerul Sănătății, „ultimul plan național de cancer a fost realizat în anul 2016, iar statisticile actuale indică nevoia urgentă de actualizare a documentului, de asemenea, este necesară includerea oncologiei ca domeniu prioritar în Strategia națională de sănătate 2021-2027”. Referindu-se la acțiunile derulate  până acum în sprijinirea realizării unui plan național de cancer, consilierul  MS a amintit aprobarea proiectului de hotărâre privind constituirea Grupului pentru combaterea cancerului în cadrul Parlamentului României (11 mai 2021) al cărui președinte este prof. dr. Patriciu Andrei Achimaș-Cadariu, precum și proiectele ARPIM: traseul pacientului oncologic și „Împreună Învingem Cancerul!”, „o campanie de conștientizare, lansată  de grupul de lucru pentru oncologie din cadrul ARPIM împreună cu revista Politici de Sănătate, această campanie fiind concentrată pe importanța lansării planului național de cancer”,  a mai declarat dr. Laura Năstăsescu.