Patronatul producătorilor industriali de medicamente: Taxa clawback poate deveni subiect la casele de pariuri

Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER) consideră că taxa clawback, "la fel ca ROBOR", poate deveni "subiect la casele de pariuri".

PRIMER afirmă că taxa nu este aplicată individualizat fiecărui producător în funcţie de vânzările propriilor medicamente, ci în funcţie de creşterea întregii pieţe. Totodată, susţine că taxa nu este aplicată la preţul de producător, ci la cel de raft, care cuprinde şi marjele reglementate de distribuţie şi retail, şi nu este aplicată diferenţiat, în funcţie de preţul medicamentului.

"Taxa discriminează producătorii în funcţie de forma de organizare comercială. Aşadar, inspectorii ANAF pot controla subsidiarele din România pentru a verifica plata taxei clawback din 2011-2012 (aşa zisul "clawback istoric", altfel reglementat decât în prezent), în vreme ce companiile organizate sub formă de birouri de reprezentanţă nu au cum să fie controlate. Aşa că este foarte posibil ca mulţi producători să nu fi plătit niciun leu pentru "clawback-ul istoric"", conform unui comunicat de presă transmis de PRIMER.

Evoluţia din ultimii doi ani, în care taxa a crescut de la 12% la 24%, arată o lipsă totală de predictibilitate, de interes şi de control al autorităţilor asupra acestui fenomen, care apare pentru că vânzările de medicamente au o evoluţie semiciclică, în funcţie de o anumită sezonalitate, dar şi de nişte intervenţii ale autorităţilor, care sunt iresponsabile, mai susţin reprezentanţii patronatului.

"Până şi CNAS, instituţia care calculează şi transmite obligaţia de plată clawback, începe să facă proiecţii care arată evoluţia în creştere îngrijorătoare a taxei. Dar calculul este incomplet, pentru că nu ţine cont de faptul că în ultimii doi ani au fost introduse necondiţionat în decontare gratuită medicamente în valoare de 1 miliard de lei, pentru care nu s-au alocat fonduri suplimentare (de fapt, în nota de fundamentare s-a minţit, spunându-se că ele sunt "neutru bugetar", astfel că n-ar fi fost nevoie de finanţare suplimentară) - CNAS precizează de altfel "păstrând tendinţa din 2017", dar această tendinţă nu poate fi păstrată din motivul descris aici", arată sursa citată.

În opinia patronatului, se va ajunge la o creştere a taxei de la circa 24% în prezent la 32-34% în trimestrul al doilea din anul 2019.

"Deci, undeva la 50% din consumul de medicamente este imputat producătorilor. Nu e o problemă, medicamentele scumpe din sursă unică nu sunt afectate, dispar însă cele ieftine, care nu pot duce o astfel de povară fiscală. Ce fac autorităţile? Caută echivalente şi aduc pe nevoi speciale medicamente din import, la preţuri mult mai mari decât cele care au dispărut sau scutite de clawback, aşadar cu cheltuieli şi mai mari. Astfel că se creează un arc vicios care se comprimă cu fiecare pas, crescând presiunea deja existentă asupra plătitorilor taxei. În aceste zile (probabil până pe 10 august), aşteptam valoarea taxei clawback pentru T2 (perioada aprilie - iunie 2018), care se poate situa oriunde între 22,93%, cât estimează CNAS, şi 25%, cât estimează actorii din piaţă. Astfel că taxa ar putea fi un bun subiect de joc la casele de pariuri, dacă nu ar fi pe sănătatea romanilor, care degeaba au acces la medicamentele scumpe dacă dispar cele ieftine, iar un tratament nu poate exista în afara unui protocol care le cuprinde pe ambele", mai susţine PRIMER.