Perfecționismul și practicarea sporturilor de performanță sunt asociate cu riscul de dependență de exerciții fizice

Exercițiul fizic este recunoscut ca un determinant major al sănătății, cu beneficii demonstrate în prevenția și managementul bolilor cronice. Totuși, atunci când practicarea exercițiului devine excesivă, rigidă și pierdută din control, aceasta poate evolua către dependența de exercițiu fizic, un tipar comportamental maladaptativ asociat cu consecințe psihologice, fizice și sociale semnificative.
Deși frecvent comparată cu adicțiile comportamentale, dependența de exercițiu rămâne un construct eterogen, aflat la intersecția dintre mecanisme adictive primare și motivații secundare, precum controlul greutății, imaginea corporală sau reglarea emoțională. Aceste dimensiuni fac dificilă identificarea precoce a riscului, în special atunci când se utilizează exclusiv frecvența exercițiului sau instrumente de auto-raportare.

În acest context, studiul condus de Universitatea Miguel Hernández din Elche (UMH) și Institutul pentru Sănătate și Cercetare Biomedicală din Alicante (ISABIAL) explorează utilizarea învățării automate și a tehnicilor de inteligență artificială explicabilă pentru a modela relațiile complexe, neliniare, dintre factori psihologici, corporali și sportivi implicați în riscul de dependență de exercițiu.

Context teoretic

Literatura de specialitate distinge între:

• Dependența primară de exercițiu, caracterizată prin mecanisme adictive clasice (saliență, toleranță, sevraj, recădere);
• Dependența secundară de exercițiu, asociată cu tulburări de alimentație, preocupări legate de imaginea corporală, anxietate sau depresie;
• Exercițiul compulsiv, definit prin rigiditate, gândire obsesivă și distres, fără criterii adictive complete.

Trăsături precum perfecționismul, strategiile disfuncționale de coping, idealurile corporale internalizate și presiunile socio-culturale joacă un rol esențial în această dinamică. Aceste interacțiuni sunt adesea neliniare și bidirecționale, ceea ce limitează capacitatea modelelor statistice tradiționale de a surprinde riscul real.

Obiectivele studiului

Studiul și-a propus:

• identificarea dimensiunilor psihologice și comportamentale asociate riscului de dependență de exercițiu;
• modelarea interacțiunilor neliniare dintre aceste variabile folosind algoritmi de tip Random Forest;
• descrierea unor profile de risc interpretabile, cu relevanță clinică și preventivă.

Metodologie

Participanți

Au fost incluși 1.099 participanți (64,3% bărbați), cu o vârstă medie de 24,8 ani, recrutați în Italia și Spania între 2021 și 2023. Aproximativ jumătate practicau sport la nivel competițional, iar distribuția a inclus sportivi de nivel recreațional, amator și elită.

Instrumente utilizate

Evaluarea a inclus:

• Exercise Dependence Scale – Revised pentru cuantificarea simptomelor de dependență de exercițiu;
• Multidimensional Inventory of Perfectionism in Sport pentru perfecționism;
• Drive for Thinness, subscală a Eating Disorder Inventory;
• Drive for Muscularity Scale pentru preocuparea legată de muscularitate.

Toate instrumentele au demonstrat o consistență internă ridicată în eșantionul analizat.

Analiză statistică și învățare automată

A fost implementată o procedură riguroasă de selecție a variabilelor și validare încrucișată între trei seturi de date independente. Modelele predictive au fost construite utilizând Random Forest regression, iar interpretarea rezultatelor a fost realizată prin metoda SHapley Additive exPlanations (SHAP), permițând evaluarea direcției și magnitudinii contribuției fiecărei variabile.

Rezultate

Performanța modelului predictiv

Modelul final a demonstrat o performanță stabilă și coerentă între seturile de date, cu o eroare relativă medie de aproximativ 7–8% și valori R² cuprinse între 0,58 și 0,79, indicând o capacitate bună de predicție a simptomelor de dependență de exercițiu.

Predictori principali ai dependenței de exercițiu

Analiza SHAP a evidențiat patru factori principali asociați cu un risc crescut:

• Perfecționismul – cel mai puternic predictor, asociat constant cu scoruri mai mari de dependență;
• Preocuparea pentru muscularitate (Drive for Muscularity);
• Preocuparea pentru subțirime (Drive for Thinness);
• Nivelul de implicare sportivă, cu risc crescut la nivel amator și elită.

Nivelul recreațional a fost asociat cu un risc mai scăzut, în timp ce implicarea sportivă mai intensă a fost corelată cu vulnerabilitate crescută.

Analize complementare

Validarea pe întregul set de date a confirmat stabilitatea predictorilor principali. Variabile precum sexul biologic, participarea la competiții și utilizarea suplimentelor au apărut doar ocazional ca factori secundari, sugerând existența unor subgrupuri distincte cu profile de risc diferite.

Interpretare

Rezultatele susțin ideea că dependența de exercițiu este un fenomen multidimensional, în care trăsăturile de personalitate, în special perfecționismul, joacă un rol central. Dimensiunile legate de imaginea corporală par să contribuie independent, sugerând mecanisme apropiate de dependența secundară de exercițiu.

Factorii sportivi, precum nivelul de performanță și presiunea competițională, acționează ca factori transversali, amplificând riscul în contexte specifice. Variabilitatea selecției unor predictori sugerează existența unor fenotipuri distincte de risc, care nu pot fi surprinse prin abordări unidimensionale.

Limitări

Designul transversal nu permite stabilirea relațiilor cauzale. De asemenea, utilizarea eșantionării de tip conveniență poate limita generalizarea rezultatelor. Studiile longitudinale sunt necesare pentru a evalua rolul predictorilor identificați ca factori temporali de risc.

Concluzii

Acest studiu demonstrează utilitatea învățării automate explicabile în identificarea profilelor de risc pentru dependența de exercițiu. Perfecționismul, preocupările legate de imaginea corporală și nivelul de implicare sportivă reprezintă dimensiuni-cheie în predicția riscului.

Abordările predictive multidimensionale pot contribui la dezvoltarea unor strategii de prevenție și intervenție mai precise, adaptate diferitelor profile psihologice și contextuale ale persoanelor active fizic.