Performanța cognitivă depinde de menținerea unei rutine de exerciții fizice de-a lungul timpului

Un studiu publicat online în Journal of Neurology Neurosurgery & Psychiatry (februarie 2023) arată că activitatea fizică regulată în timpul timpului liber, la orice vârstă, este legată de o mai bună funcție cognitivă în viața ulterioară, dar menținerea unei rutine de exerciții fizice de-a lungul timpului pare să fie cel mai bun mod de a păstra acuitatea mentală și memoria.

Studiul a fost realizat pe o perioadă lungă de timp pe 1.417 de persoane (53% femei) și a analizat asocierea dintre un set de teste cognitive la vârsta de 69 de ani și activitatea fizică din timpul liber raportată la vârstele de 36, 43, 53, 60-64 și 69.
Cei care au fost activi fizic la toate cele 5 puncte de timp au avut performanțe cognitive mai bune, o memorie verbală mai bună și o viteză mai mare de procesare la vârsta de 69 de ani.

Nivelurile de activitate fizică au fost clasificate ca: inactiv; moderat activ (1-4 ori/lună); cel mai activ (de 5 sau de mai multe ori/lună) și însumat în toate cele 5 evaluări pentru a crea un scor total care variază de la 0 (inactiv la toate vârstele) la 5 (activ la toate vârstele).
Aproximativ 11% dintre participanți au fost fizic inactivi în toate cele 5 momente; 17% au fost activi la unu; 20% erau activi la doi și trei; 17% erau activi la patru și 15% la toate cinci.

Cercetătorii au descoperit că efectul a fost similar pentru toate vârstele atât la nivelul moderat cât și cel mai activ fizic, sugerând că orice activitate fizică în timpul vieții adulților, chiar și o dată pe lună, este legată de o cogniție mai bună. Cea mai puternică asociere a fost observată pentru cei care au fost cei mai activi fizic la toate vârstele și între activitatea fizică cumulativă susținută și cogniția în perioada ulterioară.

Asocierea pozitivă dintre activitatea fizică cumulativă și performanța cognitivă din viitor a fost explicată în parte de cogniția din copilărie, poziția socio-economică și educația, dar efectul a rămas semnificativ când acestea au fost luate în considerare, iar asociațiile nu au fost explicate de diferențe în starea de sănătate cardiovasculară sau mentală ulterioară.

Studiul a fost de tip observațional și, ca atare, nu poate stabili cauzalitatea, iar cercetătorii recunosc diverse limitări ale descoperirilor lor, cum ar fi includerea doar a participanților albi și prezența disproporționată a celor dezavantajați social. Cu toate acestea, cercetătorii au concluzionat că "descoperirile noastre susțin recomandările de a participa la orice activitate fizică pe parcursul vieții de adult și oferă dovezi că încurajarea adulților inactivi să fie mai activi în orice moment cât și încurajarea adulților deja activi să mențină activitatea ar putea aduce beneficii cognitive pe termen lung.”