Perioadele neîntrerupte de sedentarism cresc riscul de deces prin cancer cu 9% pe oră

Studiu pe 91.000 de participanți din UK Biobank

Echipa condusă de Frederick Ho de la Universitatea din Glasgow (Regatul Unit) a analizat datele a 91.292 de participanți la UK Biobank — una dintre cele mai mari baze de date biomedicale din lume — care au purtat accelerometre timp de șapte zile consecutive. Participanții au fost urmăriți pe o perioadă mediană de 12,38 ani, timp în care cercetătorii au monitorizat incidența cancerului și decesele cauzate de cancer.

Pentru a minimiza riscul de cauzalitate inversă — adică situația în care bolile preexistente ar fi cauzat atât sedentarismul, cât și decesele — cercetătorii au exclus din analiză primii doi ani de date colectate. Studiul a fost publicat în revista PLOS Medicine (DOI: 10.1371/journal.pmed.1004767).

Rezultatele principale

Analiza datelor a arătat că sesiunile de sedentarism prelungit — definite ca perioade neîntrerupte de peste 30 de minute — sunt asociate cu o creștere semnificativă atât a riscului de deces prin cancer, cât și a incidenței generale a cancerului. Efectul este cuantificabil: fiecare oră suplimentară de sedentarism neîntrerupt crește riscul de deces prin cancer cu aproximativ 9%.

Tipurile de cancer cel mai frecvent asociate cu sedentarismul prelungit sunt cancerul de colon, cancerul endometrial și cancerul de sân — afecțiuni cunoscute a fi influențate de nivelul de activitate fizică, de statusul metabolic și de nivelurile hormonale modificate de inactivitate.

Pauzele scurte de mișcare reduc riscul cu 20%

O descoperire promițătoare este că întreruperea perioadelor sedentare cu scurte momente de activitate fizică ușoară este asociată cu o reducere de aproximativ 20% a riscului de deces prin cancer. Deși efectul la nivel individual poate părea modest, cercetătorii subliniază că, la nivelul populației generale, impactul cumulat al acestei modificări comportamentale ar putea fi semnificativ din perspectivă de sănătate publică.

Distincția esențială față de studiile anterioare privind sedentarismul este că nu este suficient să reduceri timpul total petrecut în poziție șezândă — modul în care este distribuit acel timp contează la fel de mult. Aceeași cantitate totală de timp sedentarism are efecte diferite asupra riscului de cancer în funcție de distribuția sa: perioade lungi și neîntrerupte sunt mai dăunătoare decât același timp total fragmentat în sesiuni scurte.

Recomandări practice

Pe baza rezultatelor studiului, cercetătorii recomandă ridicarea și mișcarea timp de 1-2 minute la fiecare 20-30 de minute de stat jos. Intervențiile simple — ridicarea de pe scaun în timpul apelurilor telefonice, utilizarea scărilor în locul liftului, setarea unor alarme de mișcare pe telefon sau calculator — pot contribui la fragmentarea perioadelor sedentare prelungite și la reducerea riscului asociat.

Limitări și perspective

Studiul demonstrează o asociere statistică, nu o relație de cauzalitate directă între sedentarismul prelungit și decesul prin cancer. Sunt necesare studii intervenționale suplimentare pentru a confirma că reducerea activă a sesiunilor sedentare prelungite conduce efectiv la scăderea incidenței sau a mortalității prin cancer. Cu toate acestea, date fiind beneficiile cardiovasculare, metabolice și musculoscheletale deja documentate ale pauzelor regulate de mișcare, adoptarea acestui comportament este recomandabilă indiferent de confirmarea ulterioară a relației cauzale cu cancerul.