Practica administrării terapiei medicamentoase inhalatorii la pacienții cu sindrom de detresă respiratorie acută

Autor: Racheriu Dragoș, licențiat în medicină

Un grup de cercetători din nouă unități de terapie intensivă (ATI) din India a publicat în mai 2025, în Journal of Intensive and Critical Care Medicine, o analiză secundară a studiului multicentric Aero-in-ICU. Scopul acestei cercetări a fost de a evalua prevalența și modelele de utilizare a terapiei medicamentoase prin aerosoli (ADT) la pacienții cu sindrom de detresă respiratorie acută (ARDS), o patologie severă și frecventă în secțiile de terapie intensivă.

Context

Terapia prin aerosoli este utilizată frecvent la pacienții critici din ATI, chiar și în absența bolilor respiratorii cronice. În mod tradițional, aceasta presupune administrarea de bronhodilatatoare, corticosteroizi sau alte medicamente inhalatorii pentru ameliorarea funcției pulmonare. Totuși, eficacitatea clinică a acestei terapii în ARDS rămâne controversată.

Deși studii experimentale au arătat că agenții inhalatori pot contribui la reducerea edemului pulmonar, îmbunătățirea clearance-ului mucociliar și controlul inflamației, trialurile clinice randomizate nu au demonstrat beneficii clare asupra mortalității sau numărului de zile fără ventilație mecanică.

S-au investigat mai multe tipuri de tratamente inhalatorii în ARDS, printre care:

β2-agoniști (precum salbutamolul),
oxidul nitric inhalator,
proteina C activată,
heparina și N-acetilcisteina.

Totuși, lipsa de dovezi solide, dificultățile tehnice de administrare la pacienții ventilați mecanic și absența ghidurilor clare privind utilizarea corectă a acestor terapii au dus la o mare variabilitate a practicilor clinice. Studiul Aero-in-ICU oferă o imagine reală a acestor practici în spitalele indiene.

Despre studiul actual

Designul și metodologia

Analiza secundară a fost realizată în baza studiului multicentric Aero-in-ICU, un studiu observațional prospectiv desfășurat în nouă centre ATI între noiembrie 2022 și martie 2023.

Criteriile de includere:

pacienți adulți (>18 ani),
cu cale aeriană artificială,
aflați sub ventilație mecanică invazivă (IMV) sau non-invazivă (NIV) pentru cel puțin 6 ore.

Diagnosticul de ARDS a fost stabilit conform definiției Berlin 2012, în primele 24 de ore de la internare. Pacienții au fost urmăriți timp de 14 zile, până la externare sau deces.

Din totalul de 253 de pacienți recrutați, 218 au fost incluși în analiza principală, iar 53 (24,3%) au prezentat criterii de ARDS.

Caracteristicile pacienților

Vârsta medie: 60,2 ± 14,8 ani
Sex masculin: 64,2%
Comorbidități: prezente la 83,0% dintre pacienți
Boală respiratorie cronică anterioară: 49,1%
Scor mediu APACHE II: 17,4 ± 7,1
Scor SOFA: 7,7 ± 4,0
Durata medie a șederii în ATI: 6,4 ± 4,0 zile
Mortalitate în ATI: 50,9%

Dintre pacienții cu ARDS:

45,3% au fost ventilați invaziv (IMV),
24,5% doar prin NIV,
30,2% au alternat între cele două metode.

Rezultate

Frecvența și tipurile de aerosoli administrate

Din cei 53 de pacienți cu ARDS, 51 (96,2%) au primit cel puțin o sesiune de terapie prin aerosoli, totalizând 1285 de sesiuni în 330 zile de observație.

Distribuția sesiunilor:

71,4% în timpul ventilației invazive,
25,8% în timpul ventilației non-invazive,
2,8% în faza de weaning.

În 60,7% din cazuri s-a administrat un singur medicament, iar 39,3% au implicat combinații.

Cele mai utilizate clase de medicamente au fost:

bronhodilatatoarele cu acțiune scurtă (SABA) – 17,9%,
antagoniștii muscarinici cu acțiune scurtă (SAMA) – 10,4%,
corticosteroizii inhalatori – 15,3%,
mucoliticele – 10%,
antibioticele inhalatorii – 3,3%.

Combinarea SABA + SAMA a fost frecventă (32,3%), urmată de combinațiile LABA + corticosteroid (6,6%).

Tipurile de dispozitive utilizate

Dispozitivele de administrare a aerosolilor au fost:

nebulizator cu jet – utilizat în 55,4% din cazuri (alimentat cu aer în 45,1% și oxigen în 10,3%),
nebulizator ultrasonic – 23,1%,
nebulizator cu plasă vibratorie (VMN) – 21,5%.
Nu s-au utilizat inhalatoare presurizate cu doză măsurată (MDI).

Practica administrării în timpul IMV

În timpul ventilației invazive:

sucțiunea traheală a fost efectuată înaintea terapiei doar în 58,9% din sesiuni,
filtrul HME a fost îndepărtat în toate cazurile în care era prezent,
umidificatorul activ nu a fost oprit în niciun caz,
setările ventilatorului (de exemplu, reducerea fluxului inspirator) au fost ajustate doar în 0,9% din sesiuni,
poziționarea optimă a nebulizatorului (la 15–30 cm de joncțiunea Y) a fost respectată doar în 50,1% dintre administrări,
niciun filtru expirator nu a fost folosit.

Practica administrării în timpul NIV

În cadrul terapiei non-invazive:

NIV nu a fost întreruptă în 97,0% dintre sesiuni,
circuite cu dublu braț au fost utilizate în 92,1% din cazuri,
în aceste situații, nebulizatorul a fost poziționat pe ramura inspiratorie, iar în circuitele cu un singur braț, la nivelul măștii.

Discuție

Analiza arată că terapia inhalatorie este extrem de frecventă la pacienții cu ARDS, în ciuda lipsei de dovezi privind beneficiile sale asupra supraviețuirii sau duratei ventilației.

Cele mai importante constatări sunt:

utilizarea aproape universală a bronhodilatatoarelor,
dominarea nebulizatoarelor cu jet, în ciuda eficienței scăzute comparativ cu VMN,
respectarea incompletă a recomandărilor tehnice privind poziționarea dispozitivelor și ajustarea ventilatorului,
absența filtrelor expiratorii, cu potențial risc infecțios pentru personalul medical.

Autorii subliniază că aceste practici nu urmează recomandările internaționale, care sugerează:

îndepărtarea HME doar pe durata nebulizării,
ajustarea fluxului inspirator și a timpului inspirator,
poziționarea generatorului la 15–30 cm de joncțiunea Y,
utilizarea filtrelor expiratorii pentru a preveni contaminarea echipamentelor și a aerului ambiental.

Lipsa acestor măsuri nu doar reduce eficiența terapiei, ci poate crește riscul de ventilator-associated pneumonia și expunere a personalului medical la aerosoli infecțioși.

Concluzii

Deși nu există dovezi clinice solide care să susțină beneficiile terapiei medicamentoase prin aerosoli la pacienții cu ARDS, aceasta este utilizată frecvent în practica de terapie intensivă.

Principalele concluzii ale studiului sunt:

96,2% dintre pacienții cu ARDS au primit aerosoli în perioada de observație;
bronhodilatatoarele au fost cele mai prescrise medicamente;
nebulizatorul cu jet a fost cel mai utilizat dispozitiv;
poziționarea corectă a nebulizatorului a fost realizată doar în jumătate dintre cazuri;
filtrele expiratorii nu au fost folosite, în pofida riscurilor cunoscute.

Aceste date oferă o imagine realistă asupra discrepanței dintre practica clinică și recomandările bazate pe dovezi, subliniind necesitatea unor ghiduri standardizate și instruiri suplimentare pentru optimizarea terapiei inhalatorii în ARDS.

Autorii conchid că viitoarele cercetări trebuie să investigheze impactul tipului de nebulizator, al poziționării și al setărilor ventilatorului asupra distribuției pulmonare a medicamentului, siguranței pacientului și rezultatelor clinice finale.

Data actualizare: 30-10-2025 | creare: 30-10-2025 | Vizite: 104

Bibliografie

Singhal, S., et al. (2025). Practice pattern of aerosol drug therapy in ARDS patients: A secondary analysis of the Aero-in-ICU study. Journal of Intensive Medicine. https://doi.org/10.1016/j.jointm.2025.05.003

Sursă imagine: https://www.freepik.com/free-photo/side-view-woman-using-nebulizer_47697224.htm

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Vapatul este asociat cu un risc crescut de BPOC, potrivit unei meta-analize sistematice

Boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) afectează aproape 400 de milioane de persoane la nivel global și es...

Expunerea îndelungată la altitudine foarte mare afectează funcția cardiopulmonară la adulții sănătoși din zonele de câmpie

Un studiu recent publicat în jurnalul Scientific Reports a evaluat impactul expunerii prelungite la altitudin...

Chirurgia de reducere a volumului pulmonar pentru emfizem: rezultate mai bune decât se credea inițial

Un nou studiu prezentat la Întâlnirea Anuală a Societății Chirurgilor Toracici din 2025 sugerează că pacien�...

Adulții tineri expuși la poluarea aerului casnic prezintă scăderea funcției pulmonare
Apneea obstructivă în somn, asociată cu modificări cerebrale precoce implicate în memorie și declin cognitiv
Beneficiul unui suspin sau al unei respirații profunde
Culoarea flegmei în bronșiectazie - indicator al inflamației

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

Impactul COVID-19 și sindromului de detresă respiratorie acută asupra somnului și ritmului circadian

Studiul recent din Journal of Clinical Medicine abordează impactul sindromului de detresă respiratorie acută (SD...

Noi perspective ale sindromului de detresă respiratorie acută

Cercetătorii de la Universitatea din Minnesota Twin Cities au descoperit o explicație mecanică pentru instabilit...

Inteligența artificială și învățarea automată în gestionarea sindromului de detresă respiratorie acută: progrese recente

Sindromul de detresă respiratorie acută (SDRA) este o formă severă de insuficiență respiratorie, cu o mortali...

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum