Preşedintele SISM: Până la finele anului vom înfiinţa Societatea Română de Muzică şi Medicină

Muzicologi, medici şi cercetători în informatică medicală din ţară şi străinătate participă, în perioada 15-16 noiembrie, la filiala Timişoara a Academiei Române, la cea de-a VIII-a ediţie a Simpozionului ''Muzica şi medicina'', urmând ca, din iniţiativa acestora, să se înfiinţeze, până la sfârşitul anului, Societatea Română de Muzică şi Medicină, care se va axa pe bolile profesionale ale muzicienilor.

"Ediţia din acest an se desfăşoară chiar de Ziua Europeană a Terapiei prin Muzică (15 noiembrie), urmând ca de acum înainte să înscriem simpozionul nostru în calendarul european al manifestărilor de gen. Până la finele anului 2019, la Timişoara se va înfiinţa Societatea Română de Muzică şi Medicină, în cadrul căreia se vor căuta resurse pentru studii aplicate elaborate de echipe de specialişti, pentru direcţiile promovate de noi la fiecare ediţie, respectiv bolile profesionale ale muzicienilor şi terapia prin muzică", a declarat vineri, pentru AGERPRES, organizatorul simpozionului şi preşedintele Societăţii Internaţionale de Studii Muzicale (SISM), prof. univ. dr. Veronica Laura Demenescu.

Participanţii care vor prezenta lucrări în cadrul simpozionului abordează o paletă vastă şi variată din spectrul muzicii şi al interferenţei cu medicina, cu ritmul biologic, cu neuroplasticitatea şi influenţa muzicii asupra creierului uman.

Discuţiile se vor axa şi pe faptul că muzica stimulează cortexul, care va impune anumite conduite, manifestări şi reacţii comportamentale.

"Acestea sunt teme de cercetare şi de discuţie actuale. Starea de bine este îmbunătăţită prin intervenţia muzicii, de aceea, în orice împrejurare, viaţa este însoţită de muzică, de la naştere până la plecarea din locul unde se poate asculta muzică. Inconştient, orice om are nevoie de muzică, pe care o alege din vastul repertoriu conform preferinţelor, educaţiei şi confortului creat prin ascultarea acesteia. Studiile de specialitate demonstrează în numeroase publicaţii efectele benefice ale practicării şi ale terapiei prin audiţie muzicală", a detaliat Veronica Laura Demenescu.

Potrivit muzicologului, fiecare persoană are un nivel maxim de satisfacţie atins printr-o audiţie muzicală, dar care poate depăşi limitele benefice, devenind factori cu influenţe negative. În acest sens, cei care sunt "afectaţi" din mai multe direcţii de studiu sunt muzicienii profesionişti şi personalul tehnic din instituţiile de spectacol.

"Nivelul crescut al intensităţii sunetului afectează de cele mai multe ori auzul, astfel majoritatea muzicienilor profesionişti suferă de afecţiuni de acest gen. În acelaşi timp, practicarea studiului la un instrument muzical fără pauze de relaxare a musculaturii sau postura incorectă conduc la instalarea unor boli care, de cele mai multe ori, sunt depistate în faze avansate şi devin afecţiuni cronice. Şi în domeniul interpretării vocale sunt diagnosticate afecţiuni specifice, derivate din suprasolicitarea aparatului fonator sau din practica defectuoasă", a explicat ea.

Temele abordate în această ediţie sunt încadrate în trei secţiuni, între care se regăsesc: "Instrumentul muzical ca facilitator în activarea simultană a emisferelor cerebrale" (dr. Diana Sârb, Academis ed Muzică "Gheorghe Dima" Cluj Napoca), "Ritmuri biologice, ritmuri muzicale" (dr. Gheorghe Ioan Mihalaş, Universitatea de Medicină şi Farmacie "Victor Babeş" Timişoara), "Muzica şi inteligenţa" (dr. Daniel Zah, Liceul de Arte "Ion Vidu" Timişoara), "Open Access publications of the binomial music-medicine research" (dr. Victor Velter, UEFISCDI), "Muzicoterapia - modalităţi de aplicare în practică" (dr. Silviana Ana Cîrdu, Universitatea de Vest Timişoara), "Efectele terapeutice ale muzicii bizantine" (dr. Ion Alexandru Ardeleanu, Universitatea de vest Timişoara) sau "Bolile profesionale ale cântăreţilor de operă" (dr. Adrian Călin Boba, Universitatea de Vest Timişoara, Universitatea "Aurel Vlaicu" Arad).