PREVIZIUNILE SĂPTĂMÂNII 22 - 28 APRILIE

Principalele evenimente care vor avea loc în săptămâna 22 - 28 aprilie:

*** Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că se va pronunţa la începutul săptămânii viitoare cu privire la remanierea guvernamentală.

Miercuri, prim-ministrul Viorica Dăncilă i-a transmis şefului statului propunerile de numire a noilor miniştri de la Justiţie - Eugen Nicolicea, Fonduri Europene - Oana Florea şi de la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni - Tit-Liviu Brăiloiu.

Premierul a transmis către Administraţia Prezidenţială şi propunerea de revocare a ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, care însă joi şi-a dat demisia.

Ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, şi ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Natalia Intotero, au demisionat din Guvern întrucât candidează la europarlamentare din partea PSD.

"Mi-am pus întrebarea ce se doreşte cu această remaniere guvernamentală, fiindcă de regulă o remaniere guvernamentală se face pentru a face Guvernul mai bun, mai eficient, mai eficace. Prima mea impresie este că această remaniere guvernamentală se face pentru ca lucrurile să meargă mai prost", a declarat şeful statului.

*** Luni, deputaţii vor lucra în circumscripţiile electorale, marţi - în comisii, iar miercuri - în plen, conform unei decizii a Biroului permanent. Programul a fost astfel modificat având în vedere că luni este a doua zi a Paştelui Catolic.

Marţi după-amiază, începând cu ora 13,00, deputaţii vor lucra în comisii. Miercuri va fi şedinţa plenului Camerei de la ora 10,00, iar joi va fi activitate în circumscripţie. Vineri este zi liberă, fiind Vinerea Mare pentru credincioşii ortodocşi şi greco-catolici.

Şi la Senat e zi liberă luni, programul de marţi şi miercuri fiind alocat lucrărilor în comisii.

*** Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ar putea pronunţa, luni, sentinţa în dosarul în care preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a fost achitat în primă instanţă pentru mărturie mincinoasă.

Pe 22 mai 2018, un complet de la Instanţa supremă format din trei judecători a dispus achitarea lui Tăriceanu, printre motivele invocate fiind şi faptul că DNA avea suspiciuni că şeful Senatului ar fi săvârşit infracţiunea de evaziune fiscală, însă l-a audiat pe acesta în calitate de martor. În opinia primei instanţe, Tăriceanu s-ar fi autoincriminat dacă ar fi recunoscut în declaraţia de martor că ar avea vreo legătură cu retrocedarea Fermei Băneasa.

Tăriceanu a fost trimis în judecată de DNA pe 7 iulie 2016 pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului.

Conform DNA, în cadrul actelor de cercetare privind retrocedarea nelegală a unei suprafeţe din pădurea Snagov şi a Fermei Băneasa, Tăriceanu a făcut sub jurământ, la data de 15 aprilie 2016, declaraţii necorespunzătoare adevărului cu privire la aspecte esenţiale ale cauzei asupra cărora a fost întrebat şi nu a spus tot ce ştie în legătură cu împrejurări esenţiale, urmărind prin aceasta împiedicarea/îngreunarea tragerii la răspundere penală a inculpaţilor cercetaţi în dosarul trimis în judecată.

Procurorii afirmau că Tăriceanu a susţinut în mod nereal că nu a avut cunoştinţă despre retrocedarea către Paul Philippe Al României a unor suprafeţe de teren în Băneasa (fosta fermă regală) şi Snagov (trunchiul de pădure Fundul Sacului), despre implicarea inculpaţilor Tal Silberstein, Beny Steinmetz, Moshe Agavi şi a altor persoane în procedurile de retrocedare şi nici despre actele de vânzare-cumpărare vizând aceste bunuri.

*** Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ar putea decide, luni, cu privire la sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) în dosarul "Gala Bute". Întrebările ICCJ, în esenţă, se referă la posibilitatea unei instanţe naţionale de a nu aplica o decizie a Curţii Constituţionale atunci când sunt afectate interesele financiare ale comunităţii europene.

Completul care judecă dosarul "Gala Bute", în care este acuzată Elena Udrea, a ridicat din oficiu posibilitatea de sesizare a CJUE în legătură cu deciziile Curţii Constituţionale privind completurile de 5 judecători şi care afectează dosarele de fraude cu fonduri europene.

Instanţa supremă doreşte să întrebe CJUE dacă deciziile Curţii Constituţionale (care este un organ exterior puterii judecătoreşti) privind modalitatea de compunere a completurilor de judecată ar trebui aplicate atunci când sunt anulate decizii definitive în dosarele de fraude pe fonduri europene prin admiterea unor căi extraordinare de atac.

De asemenea, Instanţa supremă vrea să afle dacă aplicarea prioritară a dreptului Uniunii trebuie interpretată în sensul că permite instanţei naţionale să înlăture aplicarea unei decizii a Curţii Constituţionale, pronunţată într-o sesizare vizând un conflict constituţional.

În dosarul ''Gala Bute'', Elena Udrea a depus o contestaţie, prin care solicită anularea condamnării de 6 ani închisoare, avocaţii săi invocând decizia Curţii Constituţionale privind modalitatea nelegală de constituire a completurilor de cinci judecători de la Instanţa supremă.

*** Consiliul General al Municipiului Bucureşti are pe ordinea de zi a şedinţei de marţi mai multe proiecte, printre care:

* aprobarea bugetului Capitalei pe 2019;

* aprobarea bugetelor Societăţii de Transport Bucureşti şi Companiei Municipale Energetica;

* consolidarea a trei imobile încadrate în clasa I de risc seismic, valoarea investiţiei depăşind 78 milioane de lei, finanţarea fiind asigurată de la bugetul local; este vorba de un imobil situat pe bd. Magheru nr. 27, unul pe strada Franceză, nr. 52, şi un altul pe strada Alexandru Beldiman, nr. 1; durata de executare a lucrărilor este de 24 luni calendaristice de la data emiterii ordinului de începere lucrărilor din partea autorităţii contractante;

* acordarea titlului de cetăţean de onoare disidentului Iulius Filip, în semn de recunoaştere "a activităţii sale şi a contribuţiei la disidenţa anticomunistă şi lupta pentru libertate în România".

* aprobarea amplasamentului în vederea realizării unui parcaj auto subteran de reşedinţă cu trei niveluri sub terenul de sport din incinta Şcolii Gimnaziale nr. 46, str. Stănescu Gheorghe, nr. 2, Sector 2; parcarea ar urma să facă parte din obiectivul de investiţii "Reabilitare sistem rutier cu linii de tramvai pe şos. Pantelimon şi şos. Iancului".

* aprobarea finanţării nerambursabile WiFi4EU, prin care bucureştenii ar urma să beneficieze de acces gratuit la internet într-o serie de spaţii publice, în cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei;

* reabilitarea a 106 de kilometri de traseu de transport al agentului termic, valoarea lucrărilor fiind de peste un miliard de lei.

*** Licitaţia de valori tradiţionale la Artmark, inclusiv o colecţie de icoane post-brâncoveneşti, cu preţuri de pornire cuprinse între 2.000 de euro şi 6.000 de euro, este programată marţi.

Icoanele împărăteşti sunt "Soborul Sfinţilor Arhangheli", Ţara Românească, a doua jumătate a sec. XVIII, piesă foarte rară, de colecţie (preţ de pornire 6.000 de euro); "Sfântul Nicolae pe tron", Ţara Românească, sfârşitul sec. XVIII (preţ de pornire 2.200 de euro); "Sfântul Prooroc Ilie şi Sfântul Nicolae", zugrav Vasile, Ţara Românească, 1773 (preţ de pornire 2.000 de euro); "Sfânta Parascheva", Oltenia, jumătatea sec. XVIII (preţ de pornire 2.000 de euro).

Cei interesaţi pot achiziţiona şi ceramică tradiţională, costume populare, lăzi de zestre, scoarţe, obiecte uzuale nelipsite din bătătura oricărui bun gospodar.

*** Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ar putea pronunţa, miercuri, o decizie în cazul excepţiilor ridicate de părţile implicate în dosarul 'Mineriada'. Tot atunci, Instanţa supremă va decide dacă sesizează CCR cu privire la o excepţie de neconstituţionalitate ridicată în dosar.

În mai 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins definitiv cererea Asociaţiei 21 Decembrie 1989 de instituire a sechestrului pe averile persoanelor judecate în dosarul "Mineriada din 13-15 iunie 1990", în care fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman şi fostul director al SRI Virgil Măgureanu sunt acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii.

Procurorii militari susţin că, în zilele de 11 şi 12 iunie 1990, autorităţile statului au hotărât să declanşeze un atac violent împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti, care militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara şi îşi exprimau, în mod paşnic, opiniile politice, în contradicţie cu cele ale majorităţii care forma puterea politică la acel moment.

*** Sâmbătă începe campania electorală pentru alegerile europarlamentare din data de 26 mai.

* Biroul Electoral Central a admis candidaturile a 13 formaţiuni politice şi a trei candidaţi independenţi.

Cererile alegătorilor netransportabili din motive de boală sau invaliditate prin care se solicită deplasarea urnei speciale se depun cel mai târziu în preziua alegerilor.

Poliţia locală asigură în campanie integritatea panourilor şi a afişelor electorale amplasate legal în locurile special amenajate, potrivit unei decizii a BEC.

* Campania electorală pe posturile de radio şi de televiziune, publice şi private, începe sâmbătă, ora 0,00, şi se încheie în ziua de 25 mai, ora 7,00, a decis Consiliul Naţional al Audiovizualului.

Până pe 24 aprilie, posturile private de radio şi de televiziune, în funcţie de solicitările primite, vor stabili în grila de program intervalele de timp de difuzare a emisiunilor de promovare electorală şi a celor de dezbatere electorală, precum şi tarifele unice pe unitatea de timp şi/sau pe emisiune pe care intenţionează să le practice.

Accesul competitorilor electorali la serviciile publice de radio şi de televiziune, precum şi la emisiunile electorale de dezbatere difuzate de posturile private de radio şi de televiziune este gratuit.

Timpii de antenă sunt: 4/5 se repartizează în mod egal partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au membri în Parlamentul European şi care participă la alegeri, precum şi alianţelor politice sau electorale dintre acestea; 1/5 - partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care nu au membri în Parlamentul European care participă la alegeri, precum şi candidaţilor independenţi.

Începând cu 48 de ore înainte de ziua votării şi până la închiderea urnelor se interzice prezentarea de sondaje de opinie, televoturi sau anchete făcute pe stradă. Cu 24 de ore înainte de începerea votării şi până la închiderea urnelor este interzisă difuzarea emisiunilor de promovare electorală, de dezbatere electorală şi a spoturilor electorale.

CNA atrage atenţia moderatorilor emisiunilor de dezbatere electorală să respecte principiul imparţialităţii, să asigure echilibrul şi să intervină în situaţiile în care invitaţii nu ţin cont de dispoziţiile legislaţiei audiovizualului.

*** Duminică, 28 aprilie, creştinii ortodocşi şi greco-catolici prăznuiesc Paştele.