PREVIZIUNILE SĂPTĂMÂNII 24 - 30 IUNIE

Principalele evenimente care vor avea loc în săptămâna 24 - 30 iunie:

*** Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea, modificarea şi completarea propunerilor legislative în materie electorală se va reuni într-o nouă şedinţă luni, la ora 14,00, pentru a discuta pe marginea proiectului de act normativ care să reglementeze desfăşurarea procesului electoral în afara ţării.

La discuţii au fost invitaţi să participe reprezentanţi ai AEP, MAE, MAI, Ministerului Justiţiei şi Ministerului pentru Românii de Pretutindeni.

Comisia a stabilit ca până pe 5 iulie să redacteze proiectul.

*** Consiliul Superior al Magistraturii urmează să decidă, luni, cu privire la validarea rezultatelor concursului pentru numirea procurorului şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, organizat în perioada 15 mai - 18 iunie, şi numirea candidatului admis pentru funcţia de procuror şef al Secţiei.

Joi, şedinţa de plen a CSM a fost amânată în urma imposibilităţii întrunirii cvorumului necesar desfăşurării acesteia.

Adina Florea a obţinut cel mai mare punctaj la interviul susţinut, marţi, la CSM, pentru funcţia de procuror-şef al Secţiei speciale.

Potrivit tabelului de clasificare publicat pe pagina de internet a CSM, Adina Florea a obţinut un punctaj final de 9,86, fiind urmată de Sorin Eugen Iasinovschi, cu 8,85, şi Bogdan Ciprian Pîrlog, cu 3,25.

*** Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ar putea pronunţa luni, 24 iunie, sentinţa definitivă în dosarul lui Toni Greblă, secretar general al Guvernului, acuzat de săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă, efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, constituirea unui grup infracţional organizat şi fals în declaraţii.

Pe 11 mai 2018, un complet de trei judecători de la Instanţa supremă l-a achitat pe Toni Greblă în acest dosar.

DNA susţinea că, în perioada 2010 - 2015, Toni Greblă, aflat în exercitarea funcţiilor de senator (2010 - 2013) şi judecător la Curtea Constituţională (2013 - 2015), a pretins şi primit de la omul de afaceri Ion Bîrcină, cu titlu de foloase necuvenite, folosinţa gratuită, service-ul şi asigurarea pentru un autoturism marca BMW Seria 5, în echivalent de 56.070 de euro. De asemenea, Greblă este acuzat că ar fi primit folosinţa gratuită a unui post telefonic înregistrat pe o firmă, în cuantum de 24.648 de lei; suma de 1.200 de lei; materiale electorale pentru campania privind alegerile parlamentare din 2012 pentru lipirea a 20.000 de afişe şi alte materiale electorale, în cuantum total de 8.973 de lei.

Totodată, conform DNA, în perioada 2009 - 2015, Toni Greblă ar fi pretins şi primit, direct şi indirect, de la Mihai Prundianu, mai multe foloase necuvenite în cuantum total de 481.276 de lei, din care: 360.269 de lei reprezentând investiţii în curs consemnate în lista activelor unei societăţi comerciale (un tractor cu remorcă şi marfă aflată în custodie, respectiv contravaloarea a 80 de struţi, materiale de tip tâmplărie PVC şi alte materiale de construcţie pentru reabilitarea clădirilor unei ferme din judeţul Gorj); 121.007 de lei, reprezentând cheltuielile salariale pentru şase angajaţi, în perioada 2011 - 2015, pe firma Camera de Comerţ şi Industrie România - Japonia (care lucrau în realitate la o fermă din Buduhala - Teleşti).

*** Secţia pentru procurori în materie disciplinară din cadrul CSM ar putea lua luni, 24 iunie, o decizie în cauza în care fosta şefă a DNA Laura Codruţa Kovesi este acuzată de inspectorii judiciari de manifestări care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului Justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu.

Pe 12 iunie, Secţia CSM a finalizat dezbaterile privind o acţiune a Inspecţiei Judiciare împotriva fostei şefe a DNA, care vizează comportamentul acesteia la şedinţele cu procurorii din subordine.

Raportul IJ a fost întocmit de Inspecţia Judiciară în cursul anului 2018.

În cadrul unei şedinţe de lucru, fosta şefă a DNA ar fi avut astfel de manifestări, aşa cum rezultă din înregistrări audio apărute în spaţiul media la data de 18 iunie 2017, potrivit Inspecţiei Judiciare.

"În concret, procurorul-şef al DNA s-a exprimat în sensul combaterii efectelor negative în planul imaginii şi credibilităţii instituţiei, (...) prin instrumentarea urgentă a unor dosare 'cu miniştri', de impact mediatic, şi-a exprimat dezacordul cu privire la caracterul legal, definitiv şi general obligatoriu al Deciziei CCR 68/2017 şi a folosit exprimări inadecvate la adresa Curţii Constituţionale şi a unui judecător al Curţii, inducând ideea în cadrul opiniei publice că unul dintre criteriile în funcţie de care se prioritizează soluţionarea dosarelor este impactul mediatic al acestora şi calitatea oficială a persoanelor cercetate", arăta IJ.

De asemenea, Kovesi a folosit faţă de colegii procurori un ton superior şi agresiv, inadmisibil în raport cu standardele minimale de etică şi deontologie ale unui magistrat, de natură a genera în rândul opiniei publice un sentiment de indignare şi un dubiu legitim cu privire la respectarea principiilor supremaţiei Constituţiei şi a legilor, precum şi a imparţialităţii procurorilor, susţinea Inspecţia Judiciară.

*** Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti" invită publicul, luni, 24 iunie, de la ora 11,00, să intre în povestea plină de magie şi de frumuseţe a Sânzienelor, prin aducerea în atenţie a tradiţiilor şi obiceiurilor acestei zile.

Nu vor lipsi atelierele de creaţie şi teatrul de umbre pentru copii şi vor fi organizate şi două concursuri, în care vor fi admirate şi premiate cele mai vechi şi frumoase ii şi cămăşi pe care le vor purta cei prezenţi. De asemenea, fetele care poartă numele de Sânziana vor avea intrarea liberă în muzeu.

Sărbătoarea din 24 iunie este cunoscută în popor şi sub numele de Drăgaica. Tot acum, Biserica Ortodoxă face pomenirea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul. Şi, nu în ultimul rând, pe 24 iunie este sărbătorită ia: este Ziua internaţională a Iei începând din 2013, la iniţiativa comunităţii online "La Blouse Roumaine".

*** Primele rezultate la Evaluarea Naţională vor fi comunicate marţi, 25 iunie, până la ora 12,00, în centrele de examen.

Contestaţiile pot fi depuse în aceeaşi zi, în intervalul orar 14,00 - 20,00. Rezultatele finale vor fi afişate sâmbătă, 29 iunie.

Un număr de 154.956 de absolvenţi ai clasei a VIII-a s-au înscris la Evaluarea Naţională în acest an.

Evaluarea Naţională se desfăşoară anual, într-o singură sesiune. Media generală obţinută în cadrul EN VIII are o pondere de 80% în calculul mediei pe baza căreia se realizează admiterea în clasa a IX-a. Absolvenţii clasei a VIII-a îşi vor putea continua studiile în învăţământul liceal sau profesional, fiind asigurate locuri pentru toţi elevii care au finalizat ciclul gimnazial.

*** Curtea Constituţională a României va discuta miercuri, 26 iunie, sesizările depuse de USR, PNL şi de preşedintele Klaus Iohannis privind modificările aduse de Parlament Codului penal şi Codului de procedură penală.

Sesizările se referă la Legea pentru modificarea şi completarea Legii 286/2009 privind Codul penal, precum şi a Legii 78/2000 pentru prevenirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, dar şi la Legea pentru modificarea şi completarea Legii 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară.

* Uniunea Salvaţi România a depus, împreună cu PNL, două sesizări de neconstituţionalitate cu privire la proiectele de lege "prin care se aduc peste 300 de modificări nocive Codului penal şi Codului de procedură penală".

USR consideră că toate aceste modificări vin în contradicţie nu doar cu statul de drept, ''şubrezind politica penală a României'' şi favorizând infractorii, ci şi cu Legea fundamentală.

* Şeful statului reclamă în sesizare că legea privind modificarea Codului penal a fost supusă controlului anterior de constituţionalitate, prin Decizia 650/2018 CCR constatând neconstituţionalitatea unora dintre dispoziţiile sale.

"Însă, în procedura reexaminării legii - deschisă potrivit art. 147 alin. (2) din Constituţie - Parlamentul a adoptat legea criticată cu depăşirea limitelor fixate prin Decizia nr. 650/2018", se arată în sesizarea preşedintelui.

El consideră că Parlamentul avea deschisă calea reexaminării doar în ceea ce priveşte dispoziţiile cuprinse în fraza a doua a art. 35 alin. (1), acesta neputând efectua modificări în privinţa primei fraze a alin. (1) al art. 35, care corespundea celor statuate prin Decizia nr. 368/2017, întrucât nu conţinea condiţia unicităţii subiectului pasiv pentru reţinerea infracţiunii continuate.

În document se menţionează, printre altele, că termenul prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză, ce trebuie comunicat suspectului sau inculpatului, fără a mai fi necesară referirea la persoană, termenele de prescripţie fiind reglementate la art. 154 din Codul penal, în funcţie de natura şi gravitatea pedepselor prevăzute de lege pentru infracţiunile în cazul cărora se aplică. Potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, considerentele deciziilor instanţei de contencios constituţional au aceeaşi forţă obligatorie ca şi dispozitivul.

''Or, Parlamentul, în procedura deschisă potrivit art. 147 alin. (2) din Constituţie, a operat modificări în conţinutul normativ al art. 155 Cod penal cu ignorarea considerentelor Deciziei nr. 650/2018 par. 419 şi 421", susţinea preşedintele Klaus Iohannis.

*** Tot miercuri, CCR discută şi sesizarea PNL referitoare la hotărârea Senatului prin care a fost înfiinţată o comisie de anchetă asupra activităţii Consiliului Concurenţei.

Ancheta a vizat modul în care Consiliul Concurenţei a închis, în 2013, o investigaţie referitoare la o eventuală manipulare a ROBOR.

Sesizarea se referă la Hotărârea Senatului nr. 4 din 11.02.2019 privind încuviinţarea desfăşurării unei anchete parlamentare de către o comisie permanentă - Comisia economică, hotărâre pe care liberalii o consideră "neconstituţională, în ansamblul său".

*** Pe masa judecătorilor CCR se va afla miercuri şi sesizarea depusă de USR şi PNL privind modificările aduse Legii 192/2006 referitoare la medierea şi organizarea profesiei de mediator.

În ceea ce priveşte modificările aduse Legii medierii, USR afirma că Parlamentul nu a ţinut cont de Decizia 560/2018 a CCR, prin care Curtea a constatat că erau neconstituţionale mai multe prevederi prin care erau reintroduse obligaţiile încercării procedurii medierii anterior iniţierii unui proces şi dovedirii acestui fapt în faţa instanţei, respectiv era introdusă obligaţia judecătorului de a trimite părţile la mediere, în anumite cauze care se află pe rolul primei instanţe de judecată de mai mult de 18 luni fără a fi soluţionate.

*** Consilierii municipali vor dezbate, în şedinţa de miercuri, un proiect de hotărâre privind ridicarea, transportul, depozitarea şi eliberarea vehiculelor staţionare neregulamentar pe partea carosabilă a drumurilor publice care fac parte din reţeaua principală de străzi a municipiului Bucureşti.

Tarifele de ridicare prevăzute sunt: 200 de lei pentru vehicule cu masa totală maximă autorizată de până la cinci tone, inclusiv; 270 de lei pentru vehicule cu masa totală maximă autorizată de până la cinci tone.

Tarifele de transport sunt: 150 de lei pentru vehicule cu masa totală maximă autorizată de până la cinci tone, inclusiv; 200 de lei pentru vehicule cu masa totală maximă autorizată de peste cinci tone.

În funcţie de perioada de depozitare, calculată din momentul depozitării efective a vehiculului, se percepe un tarif de 150 de lei pe zi. Contravaloarea operaţiunii de depozitare se calculează pe intervale de 24 de ore începând cu data şi ora depozitării, nefracţionat.

*** Curtea Constituţională a României va analiza şi se va pronunţa joi, 27 iunie, în ceea ce priveşte contestaţia în care se cerea infirmarea rezultatelor referendumului din 26 mai şi anularea decretului preşedintelui Iohannis prin care a fost convocat scrutinul.

"A fost înregistrată o contestaţie (...) prin care se solicită Curţii Constituţionale să anuleze Decretul Preşedintelui României nr.420 din 25 aprilie 2019 pentru organizarea unui referendum naţional, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 329 din 25 aprilie 2019 şi, respectiv, să infirme rezultatele referendumului naţional consultativ desfăşurat în data de 26 mai 2019", anunţa CCR pe 12 iunie.

Ca urmare a înregistrării acestei contestaţii, Curtea Constituţională a amânat discuţiile privind validarea rezultatului referendumului.

Hotărârea Curţii Constituţionale stabileşte dacă a fost respectată procedura pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia. Înaintea publicării în Monitorul Oficial, hotărârea se prezintă Camerei Deputaţilor şi Senatului, întrunite în şedinţă comună.

Biroul Electoral Central a anunţat, pe 3 iunie, rezultatele finale ale referendumului din 26 mai.

*** Noua conducere a PSD urmează să fie aleasă sâmbătă, 29 iunie, la Congresul partidului.

Preşedintele interimar al PSD, Viorica Dăncilă, şi-a anunţat deja decizia de a candida pentru şefia formaţiunii.

"Sunt hotărâtă să candidez pentru că eu cred pot să aduc echilibrul în acest moment, pot să aduc consens şi pot să am o abordare care să unească organizaţiile PSD şi să dea un impuls fiecăruia ca să ne mobilizăm pentru alegerile prezidenţiale. (...) Eu nu voi merge cu o echipă, nu voi veni în faţa congresului să spun: 'Eu candidez la preşedinţia partidului în condiţiile în care preşedintele executiv este X, secretarul general este Y', pentru că această abordare mi s-ar părea o abordare incorectă faţă de toate colegele şi toţi colegii mei. Lista este deschis şi am aceeaşi susţinere pentru toţi colegii şi toate colegele", a declarat Viorica Dăncilă pe 13 iunie, la finalul Comitetului Executiv Naţional al PSD.

Ulterior, ea a precizat că la Congresul PSD din 29 iunie va fi important mesajul pe care vrea să-l dea partidul, adăugând că, dacă va deveni preşedinte, va face echipă cu toţi cei care vor fi aleşi în celelalte funcţii de conducere.

Senatorul PSD Robert Cazanciuc a afirmat că se gândeşte să candideze pentru funcţia de secretar general al partidului. "Nu am anunţat o intenţie publică de a candida, dar dacă ar fi să candidez, m-aş gândi să candidez la secretar general. (...) Secretarul general trebuie să fie în primul rând un jurist, din punctul meu de vedere", a declarat Robert Cazanciuc.

Pentru aceeaşi funcţie candidează şi Felix Stroe, susţinut de organizaţia din Constanţa.

Ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici, a afirmat recent că pe oricine ar tenta o funcţie foarte înaltă în PSD sau în stat. Întrebat dacă va candida pentru vreo funcţie la Congresul PSD din 29 iunie, Teodorovici a răspuns: "Să vină congresul. (...) Cred că pe oricine ar tenta o funcţie foarte înaltă în PSD, fiind cel mai mare partid din România".

În schimb, preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, a anunţat săptămâna trecută că nu va candida la Congresul PSD pentru nicio funcţie, menţionând că nu are "veleitatea de a candida".