Prezența PFAS în apă este legată de riscul crescut de cancer
Autor: Airinei Camelia

Studiul publicat în Journal of Exposure Science & Environmental Epidemiology explorează legăturile dintre expunerea la PFAS în apa potabilă È™i incidenÈ›a cancerelor la nivel de judeÈ› în SUA, pe perioada 2016-2021. Având în vedere că PFAS sunt substanÈ›e sintetice omniprezente în mediul înconjurător È™i că apa potabilă reprezintă o sursă majoră de expunere pentru populaÈ›ie, studiul urmăreÈ™te să identifice asocieri specifice cu diverse tipuri de cancer È™i să estimeze sarcina de boală atribuibilă acestei expuneri.
PFAS (substanÈ›e per- È™i polifluoroalchil) sunt chimicale rezistente la degradare, utilizate pe scară largă în produsele de consum încă din anii 1940. Recent, studiile au arătat că peste 45% din sistemele publice de apă din apropierea zonelor urbane È™i a surselor potenÈ›iale de contaminare conÈ›in PFAS. Având în vedere că expunerea la aceste substanÈ›e poate afecta sistemul endocrin È™i alte mecanisme biologice - precum metabolismul lipidic, stresul oxidativ, modificările epigenetice È™i inflamaÈ›ia cronică -, PFAS au fost deja asociate cu riscuri crescute pentru anumite tipuri de cancer, cum ar fi cancerul de rinichi, dar È™i cu efecte potenÈ›ial carcinogene asupra altor organe.
În contextul în care în 2023 s-au înregistrat peste 1,9 milioane de cazuri noi de cancer în SUA, iar reglementările recente ale EPA privind nivelurile maxime admise (MCL) pentru PFAS în apa potabilă subliniază importanÈ›a evaluării riscurilor de sănătate. Studiul de față îÈ™i propune să ofere o imagine de ansamblu asupra asocierilor dintre PFAS È™i incidenÈ›a cancerelor, precum È™i să cuantifice numărul de cazuri de cancer care pot fi atribuite expunerii la PFAS.
Metodologie
Cercetarea a adoptat o abordare ecologică, folosind date la nivelul judeÈ›elor din SUA. IncidenÈ›a cancerelor a fost obÈ›inută din baza de date SEER (Surveillance, Epidemiology, and End Results) pentru perioada 2016-2021, iar expunerea la PFAS a fost evaluată pe baza datelor din două cicluri ale monitorizării necontrolate a contaminanÈ›ilor (UCMR3 din 2013-2015 È™i UCMR5 din 2023 până în martie 2024) colectate în sistemele publice de apă.
Datele privind PFAS au inclus concentraÈ›ii pentru diverse substanÈ›e (cum ar fi PFOA, PFOS, PFHxS, PFNA, PFBS, PFHpA È™i altele), iar studiul a creat variabile binare pentru detectarea PFAS sau pentru încălcarea valorilor maxime admise (MCL) conform noilor reglementări EPA. Pe lângă expunerea la PFAS, au fost incluse numeroÈ™i factori de confuzie la nivel judeÈ›ean (indicatori socio-economici, urbanizare, poluare cu particule fine, prevalenÈ›a fumatului È™i obezității).
Pentru a evalua relaÈ›ia dintre expunerea la PFAS È™i incidenÈ›a cancerelor, s-au utilizat modele de regresie binomială negativă, care au generat raporturi ale ratelor de incidență (IRR) cu intervale de încredere de 95%. De asemenea, s-au efectuat analize de sensibilitate È™i modele cu efect mixt (cu intercepturi aleatorii la nivel de stat) pentru a testa robusteÈ›ea rezultatelor.
Rezultate principale
Studiul a inclus date din 1080 de judeÈ›e, acoperind aproximativ 156 de milioane de locuitori (jumătate din populaÈ›ia SUA). La nivelul sistemelor de apă, analiza a evidenÈ›iat că majoritatea PFAS nu erau detectate simultan în UCMR3 È™i UCMR5, însă în UCMR5, datorită limitelor de detecÈ›ie mai scăzute, s-au observat rate de detectare mai mari pentru anumite substanÈ›e.
Asocierile dintre expunerea la PFAS și incidența cancerelor au fost identificate pentru mai multe sisteme organice:
- Sistemul digestiv: Detectarea PFBA È™i încălcarea MCL pentru PFHxS au fost asociate cu un risc crescut de cancer al esofagului, colonului È™i rectului, precum È™i cu cancer hepatic.
- Sistemul endocrin: Asocierea detectării PFNA în UCMR3 È™i a PFHpA în UCMR5 cu creÈ™terea riscului de cancer tiroidian (aspect predominant în rândul femeilor).
- Sistemul respirator: Detectarea PFOA și PFBA a fost corelată cu un risc crescut de cancer pulmonar.
- Sistemul oral și faringian: Detectarea PFBS a fost asociată cu un risc crescut de cancer la nivelul cavității bucale și faringelui.
Analizele stratificate pe sex au relevat asocieri diferite: în rândul bărbaÈ›ilor, PFAS au fost asociate cu cancerul sistemului urinar, cancerul creierului, leucemia È™i cancerul È›esuturilor moi, iar în rândul femeilor, principalele asocieri au fost observate pentru cancerul sistemului endocrin, al cavității bucale È™i al faringelui.
Pe lângă aceste asocieri, studiul a estimat È™i sarcina de boală: conform datelor din UCMR3 È™i UCMR5, se estimează că expunerea la anumite PFAS (cum ar fi PFBS, PFNA, PFOA, PFBA È™i PFHpA) ar contribui la mii de cazuri incidente de cancer anual la nivelul populaÈ›iei.
Analize suplimentare și sensibilitate
Pentru a testa robustețea rezultatelor, s-au efectuat analize de sensibilitate suplimentare: modelarea cu efect mixt (cu intercepturi la nivel de stat) a confirmat majoritatea asocierilor, iar diverse ajustări - inclusiv eliminarea variabilelor de poluare aeriană sau obezitate - au arătat că rezultatele principale sunt consistente.
De asemenea, s-a verificat efectul cumulativ al detectării PFAS (sau al încălcării MCL) prin combinarea datelor din UCMR3 È™i UCMR5, reducând astfel posibila clasificare greÈ™ită a expunerii.
Discuții și implicații
Acest studiu ecologic oferă primele dovezi la nivel de judeÈ› că expunerea la PFAS din apa potabilă este asociată cu o incidență crescută a cancerelor în mai multe sisteme organice. Identificarea unor asocieri semnificative - în special în sistemele digestiv, endocrin, respirator È™i în cavitatea bucală - subliniază importanÈ›a monitorizării È™i reglementării stricte a PFAS în apa potabilă.
Rezultatele sunt deosebit de relevante pentru politici de sănătate publică, având în vedere noile reglementări EPA privind limitele maxime admise pentru PFAS. Datele sugerează că intervenÈ›iile privind calitatea apei pot avea un impact semnificativ în reducerea riscului de cancer asociat cu aceste contaminanÈ›i.
Totodată, analizele stratificate pe sex evidenÈ›iază posibile efecte diferite ale PFAS, ceea ce invită la cercetări suplimentare pentru a înÈ›elege mecanismele biologice din spatele acestor asocieri.
Concluzii
Studiul prezintă dovezi solide privind legătura dintre expunerea la PFAS în apa potabilă È™i incidenÈ›a cancerelor la nivel de judeÈ› în SUA, demonstrând că aceste substanÈ›e contribuie semnificativ la sarcina de boală asociată cu cancerul. Asocierile dose-dependente identificate pentru diverse tipuri de cancer, împreună cu estimarea cazurilor incidente atribuibile expunerii la PFAS, subliniază necesitatea implementării unor strategii de intervenÈ›ie È™i monitorizare a calității apei. Având în vedere reglementările recente ale EPA, rezultatele studiului oferă un suport important pentru politici care vizează reducerea expunerii la PFAS È™i, implicit, prevenirea cancerelor.
Image by freepic.diller on Freepik
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Beneficiile de pe tot parcursul vieții ale terapiei cu statine
- Cantitatea și calitatea somnului sunt afectate de factori personali, dar și culturali
- Sedentarismul și somnul la ore târzii predispun la boala ficatului gras non-alcoolică
- Somnul insuficient asociat cu sănătatea mentală precară
intră pe forum