Problemele de sănătate imediat după naștere sunt asociate cu un risc crescut de deces în copilărie și adolescență

Un studiu de cohortă de mari dimensiuni realizat în Suedia, publicat în JAMA Pediatrics, a analizat asocierea dintre morbiditatea neonatală severă (MNS) și riscul de deces din perioada infantilă până la adolescență. În ciuda scăderii globale a mortalității infantile, tot mai mulți nou-născuți supraviețuiesc, dar se confruntă cu complicații medicale severe în primele 27 de zile de viață. Acest studiu aduce o contribuție esențială, demonstrând că MNS este un predictor important al mortalității precoce și tardive, inclusiv după vârsta de 10 ani.
Morbiditatea neonatală severă este un indicator de sănătate neonatală important, dar adesea definit heterogen. Include afecțiuni precum hemoragia intraventriculară severă, sepsisul, encefalopatia hipoxic-ischemică, nașterea prematură extremă, proceduri respiratorii invazive și alte condiții grave, cum ar fi perforația intestinală sau enterocolita necrozantă. Studii anterioare au sugerat o creștere de până la 10 ori a riscului de mortalitate în primul an la copiii cu MNS, dar datele pe termen lung, până în adolescență, erau limitate.

Despre studiu

Studiul a inclus 2.098.752 de nou-născuți unici, vii, înregistrați în Suedia între 2002 și 2021. Dintre aceștia, 49.225 (2,4%) au fost diagnosticați cu MNS în primele 27 de zile de viață. Datele au fost colectate din registre naționale medicale de înaltă calitate, iar analiza a inclus compararea mortalității pe termen lung între copiii cu și fără MNS, precum și o analiză specială pe frați biologici (sibling-control), pentru a exclude influența factorilor familiali comuni (genetici și de mediu).

MNS a fost definită ca un eveniment compozit alcătuit din 5 categorii majore:

• Morbiditate respiratorie: sindrom de detresă respiratorie, pneumonie congenitală, displazie bronhopulmonară etc.
• Infecții: sepsis, meningită bacteriană
• Morbiditate neurologică: hemoragie intraventriculară gr. III–IV, encefalopatie hipoxic-ischemică, convulsii, infarct cerebral etc.
• Proceduri respiratorii: intubație, ventilație mecanică
• Altele: enterocolită necrozantă, perforație intestinală, retinopatie de prematuritate, traumatisme la naștere



Rezultate

Risc crescut de mortalitate până în adolescență

Pe o perioadă de urmărire de până la 21 de ani, 3.618 decese au fost înregistrate. Copiii cu MNS au avut o rată de mortalitate de 1,81 la 1000 persoane-an comparativ cu 0,13 la 1000 persoane-an la copiii fără MNS. După ajustarea pentru factori neonatali și maternali, riscul de deces a fost de aproape 6 ori mai mare (HR ajustat = 5,92; IC 95%: 5,27–6,64) la copiii cu MNS.


Diferențe după vârstă

Riscurile de mortalitate s-au menținut crescute și după primul an:
• 28 zile – 11 luni: HR = 7,66
• 1–4 ani: HR = 5,20
• 5–9 ani: HR = 4,98
• ≥10 ani: HR = 2,28

Condiții specifice cu risc crescut

Subtipurile de MNS cele mai asociate cu mortalitate ridicată au fost:
• Morbidități neurologice: HR = 17,67
• Ventilația mecanică: HR = 14,48
• Infecțiile severe (meningită bacteriană): HR = 12,76
• Enterocolita necrozantă: HR = 16,23

Diferențe în funcție de sex și vârsta gestațională

Contrar așteptărilor, fetele cu MNS au avut un risc mai mare de mortalitate decât băieții (HR = 7,28 vs 4,97), în special în cazul morbidităților neurologice. În plus, copiii născuți la termen cu MNS au avut o asociere mai puternică cu mortalitatea comparativ cu cei prematuri (HR = 7,16 vs 3,51), deși rata absolută a deceselor a fost mai mare în rândul prematurilor.


Mortalitatea pe cauze

În primul an de viață, MNS a fost asociată cu:
• Anoxie/asfixie: 8,84 decese la 10.000 persoane-an
• Malformații congenitale: HR = 8,25
• Infecții: HR = 4,62

După primul an, MNS a crescut semnificativ riscul de deces prin:
• Boli neurologice: HR = 18,64
• Boli ale aparatului circulator: HR = 5,41
• Infecții, boli endocrine, respiratorii și malformații: HR între 2 și 5

MNS nu a fost asociată cu moartea subită a sugarului.


Analiza pe frați biologici

Analiza sibling-control (32.062 copii cu MNS vs 44.717 frați fără MNS) a confirmat asocierea dintre MNS și mortalitate (HR ajustat = 4,33), sugerând că factorii genetici sau de mediu comuni nu explică în întregime acest risc. Excepție au făcut sindromul de detresă respiratorie și displazia bronhopulmonară, unde efectele s-au atenuat, sugerând o posibilă influență familială.



Concluzii

Acest studiu extins arată că morbiditatea neonatală severă este un predictor robust al mortalității nu doar în perioada infantilă, ci și în copilărie și adolescență. Neurologia neonatală și procedurile respiratorii invazive sunt cele mai strâns legate de riscul pe termen lung. Aceste rezultate subliniază necesitatea:
• Reducerii incidenței MNS prin prevenție obstetrică și neonatală
• Monitorizării pe termen lung a copiilor afectați
• Informării părinților despre riscurile și nevoile ulterioare de îngrijire

De asemenea, studiul confirmă valoarea analizelor de tip sibling-control în validarea riscurilor și oferă date fundamentale pentru politici de sănătate publică orientate spre îngrijirea neonatală timpurie.

Prevenirea și intervenția precoce în cazurile de MNS pot contribui semnificativ la scăderea mortalității infantile și juvenile – o prioritate pentru sistemele moderne de sănătate.