ROmedic Cabinete medicale Galati Cabinete Cardiologie Cardiologie Galati

Articolul săptămânii: Hipertensiunea arterială - o problemă de sănătate publică (II)

Articolul săptămânii: Hipertensiunea arterială - o problemă de sănătate publică (II)
Autor: Dr. Radu Lidia

După cum am amintit în articolul anterior,  în anul 2018 s-a publicat ultimul ghid european de management al pacienților hipertensivi. Acest articol vine în completarea primului, cu date despre clasificarea Hipertensiunii arteriale, metode de diagnostic și de tratament, fără a se dori a fi exhaustiv, având scop pur informativ și educativ pentru populația generală.

În practica clinică, deseori la momentul diagosticului de Hipertensiune arterială sau o dată cu inițierea tratamentului, mi se adresează întrebarea: Cât timp trebuie să iau tratament? Evident, de cele mai multe ori, cu mici excepții, pe care le  voi menționa mai jos, răspunsul este : Toată viața. Când acest răspuns nu este înțeles sau agreat sunt nevoită să explic ce este hipertensiunea arterială (HTA) și în ce măsură aceasta se vindecă sau nu.

Hipertensiunea arterială este, în linii mari de, două tipuri : PRIMARĂ  (ESENȚIALĂ) și  SECUNDARĂ

Hipertensiunea arterială PRIMARĂ SAU ESENȚIALĂ reprezintă peste 90% din totalul pacienților . Nu există un agent etiologic unic al acestei afecțiuni. Este o boală cronică, multifactorială, care se dobândește în cursul vieții prin intricarea mai multor condiții fiziopatologice. Tensiunea arterială (TA) crește odată cu vârsta, iar riscul de a deveni hipertensiv pe parcursul vieții este considerabil. Hipertensiunea arterială apare ca urmare a unei interacțiuni complexe de gene și de factori de mediu.  Despre factorii de mediu care influențează valorile tensiunii arteriale am vorbit data trecută.  Sistemul nostru cardiovascular este foarte bine echilibrat de foarte multe mecanisme neurale, hormonale, vasculare, renale care, împreună, determină o anumită valoare a tensiunii. Dezechilibrele mai mici sau mai mari duc treptat, în timp, la creșterea valorilor  acesteia. Astfel, nu se poate găsi o explicație unitară și general valabilă pentru toți pacienții ce suferă de HTA primară.

Hipertensiunea arteriala SECUNDARĂ reprezintă creșterea valorilor tensiunii arteriale dintr-o cauză clară, bine definită și curabilă care,  dacă este diagnosticată, poate fi tratată iar pacientul “se vindecă”. Acestea sunt singurele situații în care tratamentul antihipertensiv are o durată determinată în timp.Fără a intra foarte mult în detalii de specialitate, cauzele de HTA secundară pot fi de originere nală, endocrină, neurologică, vasculară, sindromul de apnee în somn, și altele. HTA secundară este mai frecventă la pacienții tineri, sau la anumite categorii de pacienți cunoscuți cu HTA darcare nu sunt controlați terapeutic.

Pe lângă aceste două situații mai sunt și altele,mai speciale:

  • HTA la femei- însărcinate sau nu-  (unele  medicamente antihipertensive sunt contraindicate în sarcină)
  • HTA la vârstnici – limitele normale ale TA sunt diferite la această categorie de pacienți, aceștia au frecvent și alte probleme de sănătate astfel încât necesită o atenție mai mare din parte cardiologului în momentul examinării și prescrierii tratamentului
  • HTA la persoanele care au și alte probleme de sănătate – comorbidități- precum boli renale, diabet zaharat, boli cerebro-vasculare. Acestea sunt de asemenea situații speciale, care necesită o atenție deosebită
  • HTA de halat alb- sau “frica de doctor”- cum se mai spune în limbaj popular- este situația în care TA crește doar la măsurarea ei în cabinetul medical. Este o situație des întâlnită în practică dar care necesită măsurători repetate ale TA, investigatii suplimentare, Monitorizarea Automata Ambulatorie a TA (MAATA) precum și o anamneză foarte atent condusă pentru a susține acest diagnostic, care uneori este prea des folosit. Este un diagnostic de excludere. Nu se recomandă tratament antihipertensiv în această situație.
  • HTA mascată- este reversul HTA de halat alb: pacientul are valori crescute ale TA la domiciliu și normale la cabinet. Acest caz necesită de asemenea o atenție deosebită în identificare pentru că se impune tratamentul antihipertensiv.

Altă întrebare frecventă, pe care o primesc, la momentul diagnosticului de hipertensiune arterială, este : De ce trebuie să iau tratament dacă mă simt bine? Într-o frază răspunsul este foarte simplu : pentru a preveni complicațiile.

Chiar dacă HTA se manifestă uneori cu amețeli sau dureri de cap (cefalee), cel mai frecvent pacienții hipertensivi sunt asimptomatici. Rațiunea pentru care se recomandă controlul valorilor TA este aceea de a preveni complicațiile presiunii crescute în vasele de sânge. Această presiune constant crescută reprezintă o agresiune permanentă asupra peretelui vascular, care se va “repara” printr-un proces complex,ce în final duce la ateroscleroză, care, în timp reduce lumenul vascular. Ateroscleroza  evoluează în tot sistemul vascular, ceea ce crește semnificativ riscul de: infarct miocardic, accident vascular cerebral, insuficiență renală, etc. Mai mult decât atât, cordul, care este o pompă într-un circuit închis se va adapta treptat la acest sistem vascular cu presiune crescută care, însă, în timp nu mai este suficient sau cedează și pacienții dezvoltă insuficiență cardiacă. Aceasta este o simplificare a explicatiilor ce pot fi oferite dar complicatiile pot fi mult mai complexe si multiple. Pe scurt, pacientul hipertensiv necesită urmărire atentă a tuturor organelor ȚINTĂ (cele care pot suferi din cauza valorilor crescute ale TA), medicul cardiolog urmând să vă facă periodic: Electrocardiogramă, ecografie cardiacă, Ecografie Doppler vasculară, analize specifice de sânge și urină, examen fund de ochi, etc. De asemenea, atât pentru diagnostic dar și pentru monitorizarea tratamentului poate fi necesară o Monitorizare Automată Ambulatorie a TA  (MAATA  sau „Holter de tensiune” așa cum s-a transmis eronat in populația generală).

A  treia situație frecventă este cea în care pacientul pretinde:„Eu am tensiune oscilantă. Nu iau tratament decât când am tensiunea mare” sau „Vă rog să imi dați un tratament care să îmi stabilizeze tensiunea”.

TA este un parametru biologic VARIABIL. Este normal ca valorile TA sa OSCILEZE în funcție de activitatea pe care o desfășurăm, de situația în care ne aflăm , de momentul zilei, de alimentație, de nivelul de oboseală, etc. Dau frecvent următorul exemplu: dacă ne aleargă acum un câine, TA sigur va crește, pentru a facilita efortul suplimentar. In schimb, în timpul somnului, TA scade pentru că tot metabolismul se reduce. Valorile TA care pun diagnosticul sunt cele măsurate în condiții de  relaxare, după minim 5 minute de stat în poziție șezândă. Desigur că nici creșterile foarte mari ale valorilor TA în aceste situații nu sunt benefice, dar aceste situții pot fi evaluate individual de medicul cardiolog, urmând ca o decizie corespunzătoare cu privire la modificarea tratamentului să fie luată. Nu orice creștere a TA reprezintă o URGENȚĂ hipertensivă. În ghidurile de specialitate urgențele hipertenive sunt definite ca forme severe de HTA ASOCIATE cu afectarea de organ ȚINTĂ. De obicei se asociază cu simptome severe (durere retrosternală, cefalee intensă cu sau fără pierderea stării de conștiență, sau cu accident vascular cerebral,etc) și necesită prezentarea de urgență la spital. Aceste situații nu sunt foarte frecvente în clinică dar sunt foarte grave atunci când apar.

NU vă autoadministrați medicație la fiecare 5 minute dacă vedeți că TA se menține crescută. Adresați-vă medicului pentru a vă modifica schema de tratament!

Aș dori în mod special să aduc câteva comentarii“obiceiului” de a se administra Captopril sublingual ca regulă generală la valori ale tensiunii arteriale crescute (chiar și la pacienții cu TA în jur de 150/90mmHg) și mai ales la cei care au deja un tratament prestabilit):

  • Nu există nici o diferență de eficacitate între administrarea de Captopril sublingual sau înghițit cu apă (ultimul studiu publicat este în 2012)
  • Scăderea TA nu trebuie în general să se facă brusc, de obicei se scade cu 25 % per 12-24 de ore, așa că nu de fiecare dată ne dorim un efect foarte rapid (există câteva excepții pentru care este nevoie de intervenția imediată a unui medic de specialitate, unde de cele mai multe ori nu se indică Captopril)
  • Există clase de medicamente care nu se asociază între ele, mai ales la unele categorii de pacienți, astfel încât uneori Captoprilul este contraindicat să se adauge tratamentului deja prescris

De asemenea este destul de frecventă folosirea Furosemidului ca medicament antihipertensiv în “criză hipertensivă”. Cu o singură excepție – insuficiența cardiacă congestivă, și atunci fără a fi de primă intenție –  Furosemidul nu este menționat ca medicație antihipertensivă. Nu recomand, nu ajută pe termen mediu și lung și poate decompensa funcția renală.

În concluzie, TA este oscilantă dar, de cele mai multe ori, aceasta variație este fiziologică și mai depinde foarte mult de nivelul de hidratare, de cantitatea de sare pe care o consumam, modul de adminstare a medicației. NU vă măsurați TA la fiecare 2-3 minute, aveți răbdare măcar 30 de minute,pentru a-și face efectul medicația deja administrată și apoi consultați un specialist.

În final, să reținem:

Chiar dacă HTA este poate cea mai cunoscută afecțiune pentru populația generală, încă suntem puțin sau greșit informați despre diagnosticul, tratamentul corect și complicațiile acestei afecțiuni.

Sunt în continuare perpetuate multe mituri referitoare la metodele tradiționale de tratament.

HTA necesită o atentă  monitorizare prin medicul de specialitate fiind unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru afecțiunile cardio-vasculare.

 

Autor: Dr. Radu Lidia – Medic specialist Cardiologie, Medic specialist Medicina Interna, Competente in Ecografie

 
Programare