Provocările majore ale adolescenților în 2025: sănătatea mintală, violența și schimbările climatice

Un raport global publicat în mai 2025 în revista The Lancet scoate la iveală un tablou alarmant privind starea de sănătate și bunăstare a adolescenților din întreaga lume. Elaborat de The Lancet Commission on Adolescent Health and Wellbeing, în colaborare cu experți de la Murdoch Children's Research Institute (MCRI) și alți 44 de comisari (inclusiv 10 adolescenți), raportul evidențiază decalajul major dintre importanța strategică a sănătății adolescenților și nivelul actual de investiții globale în acest domeniu.

Context

Adolescenții reprezintă aproximativ 24% din populația globală – în jur de două miliarde de persoane – însă primesc doar 2,4% din finanțarea internațională destinată dezvoltării și sănătății. Această lipsă cronică de sprijin survine într-un moment critic: până în anul 2030, mai mult de jumătate dintre adolescenți vor trăi în țări în care această grupă de vârstă suportă o povară disproporționat de mare a bolilor complexe.

Autorii raportului avertizează că acțiunile întârziate sau inadecvate vor avea consecințe majore nu doar asupra indivizilor, ci și asupra sustenabilității sistemelor de sănătate, echității sociale și dezvoltării economice globale.

Despre raportul actual

Raportul sintetizează o gamă amplă de date epidemiologice și sociale privind principalele amenințări asupra sănătății adolescenților la nivel global, evidențiind atât factorii structurali cât și vulnerabilitățile emergente. Printre provocările identificate se numără:

• Rata crescută a problemelor de sănătate mintală și accesul limitat la servicii de suport specializate

• Creșterea obezității, influențată de factori comerciali și de mediu tot mai complexi

• Insecuritatea digitală, cyberbullying-ul și dezinformarea online

• Violența în zonele de conflict, dar și în mediul familial

• Impactul post-pandemic al COVID-19 și al măsurilor sanitare restrictive

• Inegalități în accesul la drepturile reproductive, în special pentru adolescente

• Schimbările climatice și efectele asupra sănătății și dezvoltării

În plus, raportul anticipează că până în 2050, aproximativ 70% dintre adolescenți vor trăi în medii urbane – o dinamică ce poate aduce beneficii, dar și riscuri crescute de pauperizare, izolare socială și locuire precară, mai ales în contextul urbanizării neplanificate.

Rezultate

Inechități structurale și impactul violenței

• Aproape 50% dintre adolescenți au fost expuși la forme de violență, o experiență care afectează profund dezvoltarea lor emoțională și capacitatea de integrare socială.

• În ciuda progreselor în educația secundară, până în 2030 aproape o treime dintre tinerele femei nu vor fi implicate în educație post-secundară, muncă sau formare profesională – un indicator cheie al excluziunii sociale.

Sănătatea mintală și obezitatea – crize în creștere

• Tulburările de sănătate mintală sunt în continuă creștere, în special depresia, anxietatea și ideea suicidară, iar accesul la servicii adecvate rămâne limitat în majoritatea țărilor.

• Rata obezității adolescentine este în creștere, fiind favorizată de reclamele comerciale, alimentația ultraprocesată și lipsa infrastructurii pentru activitate fizică.

Lipsa leadershipului politic

Profesorul Susan Sawyer, coautor al raportului și cercetător principal la MCRI, subliniază că una dintre cele mai mari bariere în implementarea reformelor rămâne lipsa voinței politice la nivel național:

„Un mit comun este că adolescenții sunt sănătoși și nu au nevoie de servicii medicale. Însă datele arată clar că, în toate țările, adolescenții au nevoie de servicii adaptate care să le identifice confidențial și eficient nevoile emergente.”

Direcții strategice și recomandări

Comisia propune un cadru de acțiuni multisectoriale, cu accent pe implicarea adolescenților și cooperarea globală. Printre soluțiile-cheie se numără:

• Amplificarea vocii tinerilor și participarea acestora în procesul decizional

• Crearea unui birou în cadrul ONU axat pe sănătatea adolescenților, cu indicatori clari de monitorizare

• Implicarea adolescenților în programe de mediu și sustenabilitate locală

• Extinderea programelor de sănătate publică pentru îmbunătățirea sănătății reproductive și reducerea violenței bazate pe gen

• Întărirea colaborării între sectorul educațional și cel de sănătate

• Reglementarea marketingului și publicității adresate adolescenților

• Promovarea utilizării sănătoase a rețelelor sociale și crearea de spații online sigure

Profesorul Peter Azzopardi, expert MCRI, adaugă:

„Intervențiile timpurii și parteneriatele bazate pe dovezi cu tinerii sunt esențiale. Trebuie însă să asigurăm și un sistem de responsabilizare – să monitorizăm și să raportăm constant progresele. Într-o lume cu fertilitate scăzută și populație în îmbătrânire, sănătatea adolescenților devine tot mai crucială.”

Concluzii

Raportul The Lancet Commission on Adolescent Health and Wellbeing (2025) este un apel urgent pentru investiții strategice, coordonate și echitabile în sănătatea adolescenților. Această etapă a vieții influențează decisiv nu doar traiectoria individuală, ci și viitorul economic, social și demografic al societăților. Crearea unor spații urbane sigure, servicii de sănătate accesibile, educație incluzivă și politici de protecție a adolescenților trebuie să devină priorități globale.