Ignorarea problemelor de natură psihică nu conduce la sănătate și vitalitate, ori la o viață împlinită. Nu te ”anestezia” emoțional pentru a face față dificultății de a trăi, ci ascultă-ți intuiția când simți că ”ceva” se rupe și doare. Apelează la tratament psihologic, adecvat situației cu care te confrunți.
ROmedic Cabinete medicale Sibiu Cabinete Psihologie Psihologie Sibiu

Gândind depresia (dar nu depresiv)

Gândind depresia (dar nu depresiv)
Autor: Simina Munteanu, psiholog clinician
Modelul cognitiv al depresiei

Abordarea cognitivă a depresiei ne propune o incursiune în propria copilărie din postura adultului care se observă pe sine (prin rememorarea experienţelor trăite) cum, din succesiunea de situaţii trăite în primii ani de viaţă, a formulat anumite idei cu valoare de reguli menite să îi asigure supravieţuirea, adaptarea şi evoluţia la mediul în care s-a format.
Aceste reguli odată formate devin pe parcursul vieţii convingeri profunde deosebit de puternice (şi dragi), a căror existenţă ca atare o conştientizăm cu dificultate, în ciuda faptului că le impunem asupra realităţii atât la nivelul primar de prelucrare al informaţiilor (senzaţie, percepţie, reprezentare), cât şi la nivelul secundar (gândire, memorie, imaginaţie).
Se numesc (şi înseamnă acelaşi lucru): scheme cognitive (timpurii), convingeri disfuncţionale , atitudini disfuncţionale , sistem de credinţe . Pentru că sunt atât de vechi ne sunt familiare şi prin urmare este dificil de conştientizat şi acceptat caracterul lor disfuncţional, datorat în primul rând faptului ca s-au format în anumite condiţii de existenţă specifice copilăriei, condiţii care nu mai sunt întrunite la vârsta adultă.
Schemele cognitive pot fi latente (dar vigilente!) şi active. Sunt active atunci când întâlnim o împrejurare de viaţă pe care creierul nostru (emoţional) o interpretează ca fiind similară cu situaţii-cheie din copilărie. Activarea schemei presupune interpretarea automată a acelei împrejurări ca fiind întocmai „ca şi atunci când...” au fost întrunite condiţiile iniţiale.
Rezultatul acestei activări sunt aşa-numitele gânduri automate care vin de-a valma în mintea noastră. Unele sunt conştiente şi le auzim (limbajul interior), pe altele doar le bănuim că sunt undeva, pe acolo (nivelul subconştient de lucru al gândirii) după consecinţele pe care le produc în noi.
Activarea schemelor cognitive şi implicit apariţia gândurilor automate sunt posibile datorită unor procese specifice de prelucrare a informaţiilor cunoscute sub denumirea de erori de gândire , pentru care până şi creierul sănătos manifestă apetenţă, datorită arhitecturii neuronale a creierului uman.

Acest model cognitiv se aplică tuturor tulburărilor emoţionale, nu doar depresiei, al cărei studiu a prilejuit crearea sa. Interpretarea eronată a informaţiilor (conform propriilor scheme cognitive) este prezentă în gândirea oricăruia dintre noi şi doar intensificarea acestui proces devine factor etiopatogenetic.
În cazul tulburării depresive se remarcă persistenţa unui anumit gen de conţinut pe care îl aduc gândurile automate, conţinut care a fost grupat şi denumit triada cognitivă :
a) gânduri despre sine: „Sunt un nimeni”; „Nu sunt bun/ă”; „Mă urăsc”; „Nu am nicio valoare”; „Oare ce e în neregulă cu mine?” etc.
b) gânduri auto-evaluative: „Nu pot să fac nimic cum trebuie”; „Nu reuşesc să mă apuc de ceva”; „Nu pot face ca lucurile să meargă”; „Nu reuşesc niciodată să termin ce am început” etc.
c) gânduri despre viitor: „Viaţa mea va fi mereu la fel”; „Viitorul meu este sumbru”; „Nu o să reuşesc niciodată”; „Nimic nu mai merită osteneala” etc.

Abordarea terapeutică a tulburării depresive se adresează modului de a funcţiona al creierului tradus în caracteristicile şi specificul gândirii fiecărui individ, ca fiind un factor esenţial în apariţia, formarea şi menţinerea tabloului clinic, alături de alţi factori importanţi ce survin în etiopatogenia depresiei (factori biologici, sociali, culturali etc.).
Prin urmare, protocolul terapeutic specific tulburării depresive vizează în mod special nivelul cognitiv, urmărindu-se modificări sanogene la nivel emoţional, corporal şi comportamental.


Referinţe bibliografice selective:

Daniel David – Tratat de Psihoterapii Cognitive şi Comportamentale
Jean Cottraux – Terapiile Cognitive
Ion Dafinoiu, Jeno-Laszlo Vargha – Psihoterapii scurte
Irina Holdevici – Tratat de Psihoterapie Cognitiv-Comportamentală
Jeffrey E. Young – Schema Therapy
 
Programare