Punerea telefoanelor deoparte în timpul meselor reduce consumul de mâncare nedorită în rândul adolescenților

Adolescența reprezintă o perioadă critică pentru formarea obiceiurilor alimentare, iar calitatea dietei este un aspect esențial care poate influența sănătatea pe termen lung. În acest context, alimentele ultra-procesate (AUP) - bogate în zahăr, sare, grăsimi și aditivi - au căpătat o atenție specială, deoarece sunt asociate cu un risc crescut de probleme metabolice și obezitate. Pe de altă parte, dieta mediteraneană (MedDiet), caracterizată printr-un aport ridicat de fructe, legume, cereale integrale, leguminoase, pește, ulei de măsline și un consum moderat de lactate, a demonstrat numeroase beneficii pentru sănătate, inclusiv la copii și adolescenți.
Deși studiile subliniază legătura dintre distracțiile de la masă (ex. privitul la televizor, utilizarea telefonului, mâncatul în picioare) și alegerile alimentare, datele despre modul în care aceste distracții pot influența consumul de AUP și respectarea dietei mediteraneene la adolescenți sunt limitate. Astfel, studiul publicat în Scientific Reports își propune să analizeze relația dintre diferitele tipuri de distrageri în timpul mesei și calitatea dietei (definită prin consum de AUP și gradul de aderare la dieta mediteraneană) la un eșantion de adolescenți din Spania.

Metodologie

Designul studiului și participanți

Lucrarea face parte dintr-o analiză secundară a proiectului Eating Healthy and Daily Life Activities (EHDLA), derulat la trei școli secundare din regiunea Valle de Ricote, Murcia (Spania), în anul școlar 2021-2022.  

• Criterii de includere: adolescenți cu vârste între 12 și 17 ani.  
• Excluderi: lipsa datelor privind consumul de AUP și scorul de aderare la dieta mediteraneană, lipsa informațiilor despre distrageri la masă, indice de masă corporală (IMC), activitate fizică/sedentarism.  
• Eșantion final: 826 de adolescenți (45% băieți).

Evaluarea distragerilor în timpul mesei

Participanții au raportat frecvența a trei comportamente în timpul meselor:

• Utilizarea telefonului sau rețelelor sociale (vorbit la telefon, trimitere SMS/e-mail, navigare social media),
• Vizionarea TV în timpul mesei (în special la cină),
• Mâncatul în picioare.

Fiecare dintre aceste comportamente a fost cotat cu: 0 = „nu are importanță”, 1 = „importanță redusă”, 2 = „importanță medie”, 3 = „importanță mare”. Scorul total de distrageri a variat între 0 și 9.

Consum de alimente ultra-procesate (AUP)

Consumul de AUP a fost evaluat printr-un chestionar de frecvență alimentară (FFQ) validat pentru populația spaniolă, care cuprinde 45 de întrebări despre consumul săptămânal al unor categorii de alimente. Alimentele au fost clasificate conform sistemului NOVA, în patru categorii (1 - neprocesate, 2 - ingrediente culinare procesate, 3 - alimente procesate și 4 - ultra-procesate). S-a calculat apoi cantitatea totală de AUP consumate (în grame pe săptămână).

Aderarea la dieta mediteraneană (MedDiet)

A fost măsurată prin KIDMED (Mediterranean Diet Quality Index for children and adolescents), care conține 16 întrebări cu scoruri între -4 și +12. Un scor ≥8 indică „aderență optimă”, 4-7 indică „aderență moderată”, iar ≤3 indică „aderență scăzută”. Pentru analize, scorurile ≥8 au fost considerate aderare optimă, iar <8 au fost considerate neoptime.

Date complementare și variabile de control

• Covariabile: sex, vârstă, indice de masă corporală (IMC), nivel socio-economic (Family Affluence Scale III), activitatea fizică, comportamentul sedentar, durata somnului.  
• Informațiile privind comportamentul sedentar și activitatea fizică au fost obținute prin chestionarul Youth Activity Profile Physical (YAP). Durata somnului a fost calculată pe baza orelor de culcare și trezire în zilele lucrătoare și în weekend.

Analiza statistică

• Distribuția normalității a fost testată prin diagrame și testul Shapiro-Wilk.  
• Pentru consumul de AUP (date continue) și scorul KIDMED (date continue), s-au folosit modele de regresie generalizată cu metodă robustă (GLM).  
• Pentru aderența optimă la MedDiet (variabilă binară: da/nu), s-au folosit modele GLM binare, ajustate pentru variabilele de control menționate.

Rezultate

Caracteristicile participanților

• Vârsta mediană: 14 ani (IQR: 13-15).  
• IMC median: 21,7 kg/m^2 (IQR: 19,3-25,3).  
• Scor median la distrageri în timpul mesei: 3,0 (IQR: 2,0-4,0); cea mai frecvent raportată distragere a fost “a privi la TV în timpul mesei”.  
• Consum median de AUP: 1642,5 g/săptămână (IQR: 1050-2620).  
• 37,4% aveau o aderență optimă la MedDiet (scor KIDMED ≥8).

Asocierea dintre distrageri și consumul de AUP</h3>

• Scorul total al distragerilor s-a corelat pozitiv cu un consum crescut de AUP (+71,25 g/săptămână pentru fiecare punct în plus la distrageri; p<0,001).  
• Dintre distragerile specifice analizate, cel mai puternic asociat cu AUP a fost folosirea telefonului/rețelelor sociale în timpul mesei (+120,7 g/săptămână; p<0,001).  
• Vizionarea TV și mâncatul în picioare au avut asocieri pozitive, dar nu au atins pragul de semnificație statistică pentru consumul de AUP.

Asocierea dintre distrageri și aderarea la MedDiet

• Un scor mai mare al distragerilor s-a asociat cu un scor KIDMED mai mic (-0,29, p<0,001), sugerând o aderare slabă la principiile dietei mediteraneene.  
• Specific, toate cele trei comportamente de distragere s-au asociat cu reducerea scorului KIDMED:

• Folosirea telefonului/rețelelor sociale: -0,44 (p<0,001),  
• Vizionarea TV în timpul mesei: -0,18 (p=0,037),  
• Mâncatul în picioare: -0,42 (p=0,004).

Interpretări și comparații cu literatura

Rezultatele confirmă concluziile altor studii care sugerează că:

• Distragerile la masă sunt asociate cu obiceiuri alimentare nesănătoase, mai ales cu un aport crescut de alimente bogate în zahăr, grăsimi sau sare.  
• Consumul crescut de AUP are potențiale efecte negative asupra stării de sănătate și se corelează negativ cu aportul de alimente proaspete și dens nutritive, caracteristice dietei mediteraneene.  
• Faptul de a mânca fără atenție (inclusiv prin privit la TV, utilizat telefonul) poate promova alegeri impulsive și poate reduce percepția semnalelor de sațietate.

Factorii precum sexul, vârsta, statutul socio-economic și stilul de viață (sedentarism, activitate fizică, somn) au fost luați în considerare în analize, rămânând însă un potențial de confuzie datorită altor variabile necontrolate (genul de reclame vizionate, obiceiuri familiale, factori culturali etc.).

Discuții și concluzii

Acest studiu evidențiază că:

• Distragerile la masă (în special utilizarea telefonului și, într-o anumită măsură, vizionarea TV și mâncatul în picioare) se asociază cu:

• Creșterea consumului de alimente ultra-procesate,  
• Scăderea scorului KIDMED și, implicit, cu o aderență mai redusă la dieta mediteraneană.

• Rezultatele susțin teoria „mâncatului conștient”, conform căreia atenția și conștientizarea în timpul mesei ajută la menținerea unor obiceiuri alimentare sănătoase.
• Adolescenții care mănâncă în fața ecranelor pot fi expuși la publicitate alimentară care promovează opțiuni nesănătoase, crescând tendința de consum de AUP.

Limitări

• Caracterul transversal al studiului nu permite stabilirea relației cauză-efect.  
• Auto-raportarea comportamentelor alimentare și a distragerilor poate introduce erori de memorie și dezirabilitate socială.  
• Datele provin dintr-o singură regiune din Spania, limitând generalizarea.  
• Pot exista factori suplimentari neinvestigați.

Recomandări

• Intervenții de sănătate publică care să încurajeze:

• Eliminarea dispozitivelor electronice (telefoane, TV) pe durata mesei,  
• Evitarea mâncatului „pe fugă” (în picioare),  
• Promovarea mindful eating și a preparării mesei în mod conștient,  
• Crearea unor medii fără distrageri pentru adolescenți, mai ales în contexte familiale și școlare.

• Cercetările viitoare pot fi longitudinale și pot testa intervenții menite să scadă distragerile la masă, pentru a observa impactul direct asupra consumului de AUP și asupra altor aspecte ale calității dietei.

Concluzie

În rândul adolescenților spanioli evaluați, distragerile la masă (utilizarea telefonului, vizionarea TV, mâncatul în picioare) sunt asociate cu un consum mai mare de alimente ultra-procesate și cu o aderență mai scăzută la dieta mediteraneană. Rezultatele subliniază necesitatea unor strategii educaționale și a unor politici de sănătate publică axate pe reducerea factorilor perturbatori în timpul meselor, pentru a îmbunătăți obiceiurile alimentare și sănătatea pe termen lung a adolescenților.