Puroi în gât - ce reprezintă de fapt și ce trebuie să știi

©

Autor:

Puroi în gât - ce reprezintă de fapt și ce trebuie să știi

Puroiul în gât este cauzat în principal de inflamația de origine virală sau bacteriană a amigdalelor, condiție ce poartă denumirea de amigdalită.
Asemănătoare cu o răceală comună, amigdalita se poate complica cu un abces profund al gâtului. O complicație potențială este abcesul peritonsilar, ce se manifestă printr-o durere severă în gât și prin probleme de înghițire. Abcesul peritonsilar apare nu doar la pacienții cu amigdalită netratată, ci și în urma infectării cu virusul Epstein-Barr, la pacienții cu mononucleoză infecțioasă. Comparativ cu amigdalita, care poate trece de la sine, abcesul peritonsilar necesită întotdeauna terapie medicamentoasă sau drenarea colecției de puroi. (1, 2)

Ce reprezintă puroiul în gât?

Puroiul în gât este un simptom asociat infecției cu un virus sau o bacterie ce afectează amigdalele, prima linie de apărare a organismului uman împotriva factorilor patogeni care pătrund în cavitatea bucală. Puroiul, un lichid alcătuit din celule sanguine, plasmă, bacterii și proteine, odată apărut în cavitatea bucală, provoacă un gust și un miros neplăcut, ce nu dispare, în ciuda unei igiene optime a cavității bucale. Apariția puroiului în gât provoacă îngrijorare, deoarece există o serie de simptome asociate, precum senzația de oboseală, incapacitatea de înghițire și umflarea ganglionilor din zona gâtului, care pot influența nu doar sănătatea fizică, ci și pe cea psihică. (1, 2, 3)

Ce trebuie să știi despre puroiul în gât?

Acumularea de puroi în gât trebuie să fie întotdeauna privită cu precauție, vizita la medic fiind aproape întotdeauna necesară. În cazul unei amigdalite acute, în urma vizitei la medic se poate stabili factorul care a determinat inflamarea amigdalelor și astfel se poate stabili care este tratamentul optim. În lipsa unui diagnostic, se poate opta în mod eronat pe tratamentul cu medicamente antibiotice, care în majoritatea cazurilor nu se impune. De cele mai multe ori, cauza amigdalitei este un virus, astfel că administrarea de antibiotice nu va influența în niciun mod progresia bolii, ci va crește rezista organismului la antibiotice. (1, 2)

În majoritatea cazurilor, simptomele amigdalitei se ameliorează în decurs de câteva zile. În situația în care senzația de puroi în gât persistă pentru mai mult de șapte zile sau dacă simptomele se agravează, poate fi vorba de o complicație a amigdalitei. Deși rare, complicațiile de natură bacteriană pot pune în pericol viața. Cele mai frecvente complicații ale amigdalitei, precum abcesul, otita medie acută sau faringo-amigdalita, răspund însă cu brio tratamentului. (5, 6)

Episoadele repetate de amigdalită acută, caracteristice unei forme cronice sau recurente a bolii, pot necesita intervenție chirurgicală. Amigdalita cronică, întâlnită aproape exclusiv la adolescenți și adulți, împreună cu amigdalita recurentă, frecventă la copii, pot necesita tratament chirurgical. Procedura chirurgicală poartă denumirea de amigdalectomie și presupune îndepărtarea amigdalelor. În unele situații, când doar una dintre amigdale este inflamată în mod repetat, se poate recurge la îndepărtarea doar a acelei amigdale. (5, 6, 7)

În foarte puține cazuri, amigdalita cauzată de un streptococ poate duce la complicații renale, cei mai afectați fiind copii. Principala complicație renală este glomerulonefrita post-streptococică, o afecțiune inflamatorie rară a rinichilor care însă răspunde aproape întotdeauna la tratament și care foarte rar afectează funcția renală pe termen lung. (5, 7)

Prognosticul amigdalitei este aproape întotdeauna favorabil, durata medie de manifestare a simptomelor fiind de o săptămână. În cazul abcesului peritonsilar, prognosticul poate fi la fel de favorabil, dacă tratamentul cu antibiotice este inițiat încă de la primele semne ale afecțiunii sau dacă se recurge la drenarea puroiului. Fără tratament, amigdalita poate duce la apariția unui abces peritonsilar, care, la rândul său, se poate transforma într-o problemă mai gravă, cum ar fi septicemia sau blocarea căilor respiratorii. (1, 2 4, 5)


Data actualizare: 04-08-2021 | creare: 04-08-2021 | Vizite: 212
Bibliografie
(1) Tonsillitis, https://www.nhs.uk/conditions/tonsillitis
(2) Tonsillitis, https://patient.info/doctor/tonsillitis-pro
(3) Peritonsillar Abscess: What You Should Know, https://www.aafp.org/afp/2008/0115/p209.html
(4) What to know about peritonsillar abscesses, https://www.medicalnewstoday.com/articles/324049
(5) Complications That Can Result From Tonsillitis, https://www.everydayhealth.com/tonsillitis/complications
(6) Post-streptococcal glomerulonephritis, https://www.cdc.gov/groupastrep/diseases-public/post-streptococcal.html
(7) Tonsillectomy, https://www.healthline.com/health/tonsillectomy
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
  intră pe forum
 
 
 
Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.