Ratarea programării la prima mamografie crește riscul de cancer mamar avansat

Deși progresele în screeningul și tratamentul cancerului mamar au condus la scăderea mortalității în ultimele decenii, cazurile în stadii avansate (stadiile III și IV) continuă să reprezinte o proporție semnificativă – între 8% și 22% din totalul diagnosticelor. Studiul realizat în Suedia pe o cohortă de peste 430.000 de femei explorează legătura dintre participarea la prima invitație la mamografie și evoluția pe termen lung a cancerului mamar.
Screeningul prin mamografie este cel mai eficient instrument pentru depistarea precoce a cancerului mamar. Totuși, impactul pe termen lung al comportamentului inițial privind participarea la screening nu a fost pe deplin înțeles. Studiul publicat în jurnalul BMJ investighează dacă neprezentarea la prima mamografie influențează riscul de diagnostic tardiv și mortalitatea prin cancer mamar.

Despre studiu

Studiul este unul de cohortă, desfășurat în Suedia, folosind date din Registrul Suedez de Screening Mamografic și alte registre naționale. Cohorta a inclus femei invitate la mamografie între 1991 și 2020, urmărite până la 25 de ani. Femeile au fost eligibile dacă au primit prima invitație la 50 de ani (înainte de 2005) sau la 40 de ani (după 2005).

Participarea la prima mamografie

Participarea a fost clasificată ca „prezentă” sau „neprezentă”, pe baza înregistrărilor oficiale. Dintre cele 432.775 femei incluse, 68,9% au participat la prima invitație, iar 31,1% nu s-au prezentat.

Obiective și măsurători

• Comportamentul ulterior de participare la screening
• Incidența cancerului mamar (după modalitatea de detectare)
• Caracteristicile tumorilor
• Mortalitatea prin cancer mamar

Rezultate

Participare cumulativă la screening

Femeile care s-au prezentat la prima mamografie au avut, în medie, 8,74 participări la screening din 10 posibile. Cele care nu s-au prezentat inițial au avut doar 4,77. Neparticiparea inițială a fost asociată cu o probabilitate de peste 7 ori mai mare de a rata și al doilea screening.

Incidența cancerului mamar și caracteristicile tumorale

În cei aproape 5 milioane ani-persoane de urmărire, au fost identificate 16.059 cazuri noi de cancer mamar. Deși incidența generală a fost similară între participante și neparticipante (7,8% vs 7,6%), diferențele au fost semnificative privind modalitatea de detecție:

• Simptomatice după screening ratat: 2,6% la neparticipante vs 0,7% la participante

De asemenea, neparticiparea a fost asociată cu:

• Creșterea probabilității de tumori invazive (raport de șanse: 1,32)
• Stadii avansate la diagnostic (stadiul III: raport de șanse 1,53; stadiul IV: raport de șanse 3,61)
• Dimensiuni tumorale mai mari și scoruri TNM mai ridicate

Mortalitatea prin cancer mamar

În 6,8 milioane ani-persoane de urmărire, au fost înregistrate 1.603 decese prin cancer mamar. Neparticipantele au avut o mortalitate cumulativă mai mare: 9,9 la mie față de 7,0 la mie la participante. Risc relativ ajustat de mortalitate prin cancer mamar:

• Model parțial ajustat: raport de risc 1,46
• Model complet ajustat: raport de risc 1,40

Riscul pentru alte cauze de deces a fost semnificativ mai mic (raport de risc 1,27), sugerând o asociere specifică între neparticipare și mortalitate prin cancer mamar.

Analize de sensibilitate

Rezultatele au rămas stabile în multiple scenarii alternative, inclusiv excluderea femeilor cu istoric familial sau a celor diagnosticate rapid după o mamografie ratată.

Interpretare

Neprezentarea la prima mamografie este asociată cu o serie de factori negativi care se perpetuează: participare scăzută la screeninguri viitoare, diagnostic tardiv, tumori mai agresive și mortalitate crescută. Această constatare evidențiază caracterul predictiv al comportamentului inițial pentru traiectoria evolutivă a cancerului mamar.

Implicații

Efectul observat pare să se datoreze în principal detectării întârziate și nu unei predispoziții biologice crescute. Chiar dacă factori ca nivelul de educație, venit sau stare civilă au influențat participarea, neparticiparea la prima invitație este un factor comportamental modificabil și ușor de identificat, spre deosebire de riscurile tradiționale care necesită investigații complexe.

Consecințe pentru sănătatea publică

Autorii pledează pentru intervenții proactive, precum:

• Reprogramarea automată a unei a doua vizite
• Contact telefonic de consiliere pentru femeile care nu se prezintă

Aceste măsuri au fost validate în studii randomizate și pot reduce semnificativ mortalitatea prin cancer mamar. Screeningul pasiv, fără urmărirea neparticipanților, este considerat insuficient.

Concluzii

Participarea la prima mamografie are o valoare predictivă puternică asupra mortalității prin cancer mamar. Neparticipantele formează un grup vulnerabil, cu risc crescut de diagnostic tardiv și deces, dar identificabil și abordabil prin strategii simple, deja integrate în sistemele de sănătate. Studiul oferă argumente solide pentru adaptarea programelor de screening mamar și poate avea implicații extinse și pentru alte programe de screening oncologic.